Albert Einstein, Gustave Eiffel şi Leonardo da Vinci intră într-un bar… Nu, nu este începutul unui banc, ci o anomalie istorică posibilă în cea mai longevivă serie de jocuri de strategie: Civilization. Iar cel mai nou episod al său – Sid Meier’s Civilization VI – este disponibil în sfârşit şi pentru posesorii de consolele PlayStation 4 şi Xbox One. Fericirea fanilor seriei este însă considerabil ciobită de lăcomia de care dă dovadă publisher-ul: în loc să ofere un pachet complet care să includă, pe lângă jocul de bază, şi add-on-urile apărute, cei de la 2K Games au ales să le comercializeze separat. Având în vedere că Civilization VI a apărut în urmă cu trei ani pentru PC, această decizie poate fi calificată doar ca una „ieftină”, menită să profite de pasiunea fanilor.
Dincolo de acest aspect neplăcut, vestea bună este că Civilization VI oferă experienţa completă TBS (turn based strategy), destul de bine adaptată consolelor, cu un sistem de control reuşit. Se pare că producătorii şi-au învăţat măcar parţial lecţia, fiind criticaţi de o destul de mare parte a comunităţii pentru ultima iteraţie care a vizitat consolele. Unii dintre voi poate îţi mai amintesc de Civilization Revolution, din care au fost scoase toate elementele complexe caracteristice seriei, în care au fost micşorate hărţile inexplicabil de mult şi în care, dacă reuşeai să obţii victoria, tancurile începeau să danseze. La mai bine de un deceniu şi cu două episoade mai târziu, Civilization VI oferă, în linii mari, aceeaşi experienţă de strategie şi management ca pe sistemele PC.
Înainte să disecăm însă în diferenţele dintre versiunea de PC şi cele de consolă, să trecem în revistă pe scurt ce este Civilization, deoarece jocurile de strategie, în special cele desfăşurate pe ture, au ajuns să fie mai rare decât meme-urile Star Wars fără Baby Yoda. Pe scurt, jucătorul îşi sumă rolul de lider atotputernic al unei naţiuni, încercând să supravieţuiască vicisitudinilor istoriei. Scopul final este cucerirea întregii lumi prin forţa armelor, prin influenţă culturală, iscusinţă diplomatică sau convertire religioasă. O parte importantă a jocului o reprezintă înfiinţarea şi administrarea de noi localităţi, acestea reprezentând scheletul imperiului tău. Locaţia aşezărilor şi grija pe care i-o porţi populaţiei vor determina viteza cu care imperiul tău se va extinde, proiectele pe care le vei putea dezvolta şi cât de bine te vei descurca în comparaţie cu celelalte naţiuni.
Aceasta este, bineînţeles, o descriere ultra simplificată, jocul incluzând multiple mecanisme subtile şi complexe, de la spionaj la dezvoltarea unui program spaţial. Prezentate în cadrul unui tutorial cuprinzător, mecanicile de joc sunt explicate în detaliu şi într-o formă distractivă, cel puţin în versiunea de PC. Chiar şi pe consolă, după un meci de probă toţi jucătorii ar trebui să fie familiarizaţi cu uneltele de bază pe care le au la dispoziţie. În mod inexplicabil însă, din tutorialul de pe console lipsesc descrierile unor mecanisme mai avansate. Chiar şi cu cel mai cuprinzător tutorial, Civilization VI rămâne însă o experienţă uşor complicată pentru novici, fiind nevoie de mai multe meciuri pentru a-l descifra şi pentru a ajunge să stăpâneşti metodele prin care poţi să-ţi extinzi influenţa şi să le pui beţe în roate competitorilor tăi.
Pe de altă parte, fanii seriei care nu au mai dirijat soarta vreunei civilizaţii de la Civilization V încoace vor simţi anumite lipsuri, chiar şi dacă punem la socoteală add-on-urile disponibile. Încercând să mai simplifice gameplay-ul faţă de a cincea parte a seriei, producătorii au eliminat anumite componente, spre nemulţumirea veteranilor. Rezultatul pe PC a fost un joc excelent cu un gameplay mai fluent, care a devenit şi mai cizelat prin introducerea guvernatorilor în expansion-ul Rise and Fall, respectiv mult mai impredictibil prin includerea catastrofelor naturale în Gathering Storm. De aceea, ideea de a lansa întreaga experienţă Civilization VI într-un singur pachet pe console ar fi fost mult mai corectă faţă de jucători. Luat separat, Civilization VI fără expansion-uri este un joc reuşit, dar incomplet. Dacă luăm în considerare că versiunea Platinum pentru PC este mai ieftină decât jocul de bază pe PlayStation 4, nemulţumirea creşte şi mai mult.
Lista minusurilor continuă cu nişte decizii inexplicabile din partea Aspyr, compania care a realizat portarea pentru console. Deşi controlul şi interfaţa funcţionează în general bine, textele care ies din ecran sau ecranele care se suprapun, ascunzând informaţii-cheie, sunt greşeli de începători. De asemenea, aşa cum am amintit deja, din misiunea tutorial de pe console lipsesc în mod surprinzător explicaţiile unor mecanici avansate.
Ca rezultat, posesorii de console pornesc la drum cu un handicap care se accentuează după circa 500 de ture, când jocul se încetineşte simţitor chiar şi pe hărţile de dimensiuni mai mici. Este de înţeles că sunt multe variabile de calculat, dar este inacceptabil ca un titlu precum Civilization VI să ofere o performanţă mai mai slabă decât jocurile open world moderne, mult mai complexe. Ca părţi pozitive, trebuie să amintim că nu există sacadări de framerate şi că nu lipseşte nici partea de multiplayer online.
Sid Meier’s Civilization VI este un joc fantastic, dacă iei în calcul şi expansion-urile sale, indiferent de platformă. Fără ele este însă ca o prăjitură foarte reuşită, din care ai scos crema. Din păcate, pe console experienţa completă este mai scumpă decât pe PC, dar şi mai greoaie din cauza unor stângăcii de adaptare. În ciuda unor idei preconcepute, schema de control reprezintă un aspect pozitiv al jocului şi nicidecum călcâiul lui Ahile. În concluzie, Civilization VI nu este deloc rău, dar, cu o echipă cu mai multă experienţă în ceea ce priveşte console şi cu o atitudine fairplay din partea 2K Games, rezultatul ar fi putut fi la fel de reuşit ca pe PC. Posesorii de PC ies mai câştigaţi cu versiunea Platinum, în timp ce utilizatorii de console mai bine aşteaptă inevitabilele reduceri.