După surpriza
plăcută numită „FIFA 11 PC”, era şi cazul să facem o vizită
în tabăra adversă, la Konami, şi să încercăm noul Pro Evolution
Soccer 2011. Evident, am ales tot versiunea pentru
PC-uri cu sistem de operare Windows. PES 2011, cel puţin pe
hârtie, se laudă cu o mulţime de îmbunătăţiri menite să ne ofere o
experienţă de joc cât mai realistă.
Descarcă DEMO-ul de PES 2011 pentru PC
Lăsând la o parte lista cu noţiuni teoretice disponibile pe
Wikipedia, am să relatez câteva impresii legate de latura practică
a jocului.
Prima mea impresie a fost accea că am intrat într-un joc cu
roboţei care patinează după minge, nu un joc de fotbal de la
care ai mari aşteptări. Dar aceasta nu este deloc o noutate ci,
dimpotrivă, un aspect binecunoscut de la precedentele titluri Pro
Evolution Soccer. Deşi Konami arată că a lucrat la realismul
mişcărilor jucătorilor, lasă încă loc de mai bine (poate în 2012
pregăteşte marea lovitură). În comparaţie cu FIFA 11, PES-ul
păleşte la acest capitol. E nevoie de câteva partide ca să te
obişnuieşti cu acest inconvenient şi să începi să descoperi şi
părţile bune ale jocului, cum ar fi sistemul de pase,
tacticile şi fizica balonului.
Dacă eşti suficient de priceput, poţi da nişte pase care l-ar
face invidios până şi pe Hagi. La fel şi şuturile, cu toate că aici
nu am reuşit să imprim celebrul efect care face ca balonul să nu se
învârtă deloc în aer. În fine, cu puţin noroc, vei reuşi să
impresionezi cu o foarfecă, precum o făcea Van Basten în anii lui
de glorie. Toate acestea sunt destul de dificil de realizat
folosind tastatura – pentru un control amplu asupra jocului
recomand gamepad-ul.
Cea mai bună apărare e atacul, dar fără o minimă atenţie la
tacticile din defensivă ai puţine şanse de a te impune. Iar când ai
impresia că ai organizat jocul mai bine decât Mourinho, intervine
A.I.-ul „pervers” al jucătorilor care, la anumite faze (în
special la fazele aglomerate), se blochează reciproc şi lasă cale
liberă adversarilor.
Aşadar, meniurile stufoase cu o mulţime de posibilităţi şi de
strategii nu au o însemnătate practică foarte mare. Aş fi
preferat un joc mai puţin alambricat în ceea ce priveşte
management-ul (tocmai pentru că PES nu este Football Manager sau
Championship Manager), dar care să decurgă fără probleme de A.I. în
cea mai mare parte a timpului. Sigur, gafe de genul descris mai sus
se petrec şi în realitate, dar aici se vede că avem de a face cu
buguri de A.I. şi nu cu aspecte ce ţin de aptitudinile
jucătorilor.
Un alt aspect care m-a surprins a fost lipsa unor echipe
importante din campionate puternice precum cel al Spaniei sau
al Angliei. De asemenea, surprinzătoare este şi absenţa echipei
Steaua Bucureşti din lista cluburilor europene. Dintre echipele
româneşti, doar Dinamo şi CFR sunt prezente. Aceste probleme se
rezolvă însă prin crearea de noi echipe manual sau prin descărcarea
de patch-uri care aduc noi campionate, jucători, echipamente şi
multe altele.
În fine, legat de tribune şi în general de elementele ce ţin de
atmosferă, PES 2011 mi s-a părut destul de anost. Animaţiile
sunt absente, sonorizarea este slabă, iar comentariile lasă şi ele
de dorit. Aceste minusuri sunt compensate într-o oarecare măsură de
fluenţa jocului propriu-zis şi de optimizarea grafică bună.
Feţele jucătorilor sunt bine detaliate, stadioanele sunt reproduse
şi ele frumos. Păcat că nu sunt populate pe măsură.
E timpul să tragem linie şi să ne concentrăm întreaga experienţă
oferită de PES 2011 în câteva vorbe de încheiere. Acest joc
nu se ridică la nivelul lui FIFA 11, cel puţin pe
platformele PC cu Windows. Pe console nu am avut ocazia să-l
încercăm. Rămâne însă un joc decent, cu punctele sale de atracţie.
Capitolul la care suferă cel mai mult în comparaţie cu FIFA este
felul în care se mişcă jucătorii pe teren. Urmează problemele de
A.I. şi atmosfera generală.
Aceste neajunsuri se reflectă şi în vânzări, acolo unde
FIFA 11 surcalează PES 2011.