Call of Duty Modern Warfare Review: o revenire la forma de altădată?

Call of Duty a devenit o serie oarecum inconstantă, în care, an dupa an, poţi avea parte de experienţe complet diferite, în funcţie de starea de moment a studioului responsabil pentru respectivul joc: problemele de la Infinity Ward, de acum ceva vreme, au fost evidente în Call of Duty: Ghosts, în timp ce încrederea mult prea mare avută de Treyarch în forţele proprii a dus la campanii foarte slabe, precum cea din Call of Duty: Black Ops III, sau chiar la lipsa lor completă, cum a fost în cazul lui Black Ops 4. Din fericire, actualul Call of Duty: Modern Warfare pare, cel puţin la prima vedere, o revenire la forma de altadată a seriei.

Şi asta pentru că, mare lucru pentru ziua de azi, avem de-a face cu un pachet complet, noul Modern Warfare oferind atât râvnita campanie, cât şi multiplayer-ul tradiţional, acompaniate de o nouă abordare pentru modul cooperativ. Să o luăm însă cu începutul: subtitlul acestui joc nu este doar o aluzie la poate cea mai de succes subserie din istoria Call of Duty, ci o reimaginare a universului Modern Warfare şi a personajelor sale. Astfel, în povestea aferentă campaniei single player, ne vom reîntâlni cu neobositul şi parcă intineritul Captain Price, care, alături de camarazii săi, va face ce ştie el mai bine: salvarea lumii de încă o conspiraţie în care sunt implicaţi terorişti arabi şi ruşi mult prea zeloşi.

Narativ vorbind, campania din noul Modern Warfare îşi face treaba cu brio, deşi nu iese neapărat din aria de confort specifică seriei, aşa cum o făcea Infinite Warfare, spre exemplu. Mai mult, în ciuda insistenţelor celor de la Infinity Ward conform cărora acest joc este un reboot pentru subseria Modern Warfare, anumite părţi ale poveştii, precum concluzia, fac referire la evenimentele şi personajele din titlurile precedente MW. Iar această abordare nu reprezintă un lucru rău: conferă o oarecare continuitate narativă şi, în acelaşi timp, bucură fanii înrăiţi.

Nu la fel de bine stă campania din Modern Warfare când vine vorba despre gameplay-ul propriu-zis: impresia este că Infinity Ward a vrut să experimenteze cu mai multe idei noi, precum hărţile mai deschise, cu multiple obiective ce pot fi abordate în ordinea dorită de jucător, însă, până la urma, a ajuns la acelaşi “shooting gallery” îngrădit de graniţe artificiale. Şi parcă nicăieri nu este mai evidentă abordarea aceasta foarte, foarte limitată decât în misiunile ce au loc noaptea, în care, alături de camarazi şi cu ajutorul ochelarilor de vedere nocturnă, trebuie să cureţi anumite obiective de ameninţarea teroristă. Pur şi simplu ai senzaţia că “joci” o secvenţă cinematică prelungită pe parcursul căreia, câteodată, trebuie să mai apeşi pe butonul mouse-ului pentru a elimina câţiva inamici.

De altfel, scriptarea excesivă este evidentă şi în ceea ce priveşte plasamentul multora dintre inamicii întâlniţi pe parcursul misiunilor din campanie. Unii parcă sunt special puşi pentru a te omorî când îi întâlneşti prima oară, neexistand vreo metodă de a-i putea repera înainte să deschidă focul. Ceva de genul “mai întâi mori, apoi data viitoare, când vei relua checkpoint-ul, vei şti că aici te aşteaptă «omul rău»”. O filosofie de design păguboasă, dacă mă întrebaţi pe mine, însă prezentă în cadrul seriei şi pe vremea lui Modern Warfare 2.

Chiar şi cu aceste neplăceri, campania din noul Modern Warfare nu ar trebui să vă ia mai mult de cinci ore, hai şase cu indulgenţă, în funcţie de nivelul de dificultate ales. Per total însă, avem de-a face cu o poveste funcţională, cu unele personaje familiare, cu anumite încercări de a inova… Un evident pas înainte faţă de insipidele Black Ops III şi 4. Din păcate, după derularea listei de credits, parcă nu rămâi cu ceva memorabil cu adevărat, precum era misiunea din Prîpeat din primul Modern Warfare.

După cum ne-a obişnuit în ediţiile din ultimii ani ale Call of Duty, situaţia este salvată din nou de porţiunea multiplayer din joc, parcă mai variată ca niciodată. Pe lângă modurile competitive tradiţionale, Modern Warfare aduce o sumedenie de noutăţi, preferata mea fiind probabil Gunfight, o nouă modalitate de joc 2 vs. 2, pe hărţi de dimensiuni mai reduse, cu runde scurte, numai bune pentru o pauză de masă în care ţi-au mai rămas câteva minute libere. De asemenea, sunt foarte interesante variaţiile pe timp de noapte ale unora dintre hărţi, în care night vision-ul devine obligatoriu, iar poziţiile adversarilor pot fi identificate după fasciculul laser cu ajutorul căruia ţintesc.

Nu în ultimul rând, chiar şi modurile tradiţionale de joc, precum Team Deathmatch, pot oferi o experienţă nouă, dacă apelaţi la opţiunile de realism, caz în care HUD-ul dispare, mişcările devin ceva mai greoaie etc. Însă poate cea mai mare realizare a noului Modern Warfare, în ceea ce priveşte multiplayer-ul, este suportul pentru cross-platform, jucătorii de pe console diferite având posibilitatea de a se înfrunta între ei, ba chiar şi împotriva celor de pe PC. În acest caz, matchmaking-ul va face diferenţa dintre cei care joacă folosind un controller şi cei care preferă mouse-ul şi tastatura, aceste periferice putând fi folosite acum, cu întreaga gamă de setări aferente, chiar şi în ediţiile de console ale jocului.

Ce-i drept, pentru a permite cross-platform play, este nevoie de crearea unui cont Activision, separat de cele Battle.net (PC), PSN (PS4) sau Xbox Live (Xbox One), un pas suplimentar obligatoriu şi oarecum enervant. De asemenea, în cazul versiunii pentru PC, nici măcar campania single player din Call of Duty: Modern Warfare nu poate fi accesată fără o conexiune activă la Internet.

În ceea ce priveşte modul de joc co-op, lucrurile stau bine şi nu prea. Avem de-a face cu hărţi imense, ce aduc aminte de modurile Blackout sau Ground War din titlurile precedente ale seriei (Ground War este disponibil şi în noul Modern Warfare, cu o limită maximă de 64 de participanţi!). Jucătorii trebuie să lucreze împreună pentru a îndeplini diferite tipuri de obiective, în anumite puncte-cheie de pe hartă, în timp ce sunt asaltaţi de valuri după valuri de inamici. Modul cooperativ are chiar şi o latură narativă, expusă prin noi secvenţe cinematice, ce continuă povestea din campania single player. Totuşi, fanii experienţelor cu zombies din precedentele titluri ale seriei vor simţi lipsa unui astfel de mod de joc. Lipseşte şi un mod Battle Royale, însă, având în vedere dimensiunile unora dintre hărţi, ceva îmi spune că acesta va sosi foarte curând.

În ceea ce priveşte latura tehnologică a jocului, este primul Call of Duty de ceva vreme încoace despre care putem spune că aduce noutăţi, cu adevărat importante, la nivel vizual. Motorul grafic nu este schimbat în totalitate, însă a fost modificat suficient de mult pentru a da impresia de nou, fiind implementate numeroase efecte grafice moderne (jocuri de particule spectaculoase, accelerate hardware, raze de lumină volumetrică etc.), păstrând însă etalonul de 60 de cadre pe secundă, specific seriei.

Mai mult, pe PC este oferit suport şi pentru ray-tracing, rutinele de acest tip fiind utilizate pentru redarea mai realista a unora dintre umbrele din joc. Nu avem de-a face cu cea mai arătoasă şi evidentă implementare a aceste tehnologii, însă există şi îşi face treaba. De altfel, pe sistemul nostru de test, echipat cu procesor Intel Core i7 6700, 16GB de memorie RAM şi o placă video NVIDIA GeForce RTX 2800Ti, în rezoluţia 3440×1440, cu toate detaliile urcate la maximum şi ray-tracing activat, nu am avut probleme în a menţine 60fps, de cele mai multe ori framerate-ul urcând şi peste acest prag psihologic.

Nu la fel de plăcute au fost sacadările enervante din timpul secventelor cinematice prerenderizate, rezolvate, din fericire, de cel mai recent update masiv primit de joc (deşi acum pot apărea ecrane de încărcare după finalizarea unui astfel de cutscene, înainte de trecerea spre gameplay-ul propriu-zis). De asemenea, pe parcursul perioadei de testare pe PC, ne-am confruntat şi cu alte neplăceri specifice platformei, foarte rare însă: blocarea temporară a jocului sau chiar crash-uri definitive, rezolvate doar prin închiderea forţată a aplicaţiei din Task Manager.

După cum aminteam şi la începutul acestui review, marele merit al noului Call of Duty: Modern Warfare este ca oferă un pachet complet, pornind de la campania single player limitată, însă decentă, trecând printr-un multiplayer competitiv extrem de variat şi sfârşind cu o nouă abordare co-op. Nu este perfect, ba chiar, în unele instanţe, departe de acest deziderat, însă reprezintă, fără urmă de îndoială, un pas înainte faţă de unele dintre jocurile anterioare ale seriei.