Call of Duty: Black Ops, aventuri din războiul rece

Cea mai nouă adiţie pentru seria Call of Duty, Black Ops te
aruncă fix în mijlocul Războiului Rece, dar are grijă să te ţină în
permanenţă ocupat luptând în cele mai fierbinţi şi explozive
conflicte.

Povestea şi desfăşurarea acţiunii

Povestea jocului o începi, cum altfel decât in scaunul electric,
amuzat în cel mai neamuzant mod cu putinţă de un către un „Bad Guy”
plin de clişee, care doreşte să afle totul despre trecutul tău şi
are o plăcere sadică din a mai da drumul la curent din când în
când.

Desfăşurarea acţiunii nu urmează chiar firul clasic al unor
succesiuni de misiuni şi evenimente, ci mai degrabă începe
departe în trecutul tău, pe măsură ce ţi-l reaminteşti bucată cu
bucată, la insistenţele amicului tău interogator.

Mulţumită modului inedit de desfăşurare a acţiunii, Call of
Duty: Black Ops este unul dintre puţinele jocuri care reuşeşte
să-şi poarte jucătorii prin mai toate evenimentele ce au
caracterizat războiul rece, îmbinând într-un mod credibil povestiri
cu dictatori celebrii, ruşi ultra naţionalişti şi arme de
distrugere în masă, ce se transpun într-un şir de evenimente menit
să inducă jucătorului atmosfera apăsătoare ce a caracterizat
războiul rece.

Acţiunea începe în anul 1961, cu tentativa eşuată de invazie a
teritoriului sud Cubanez, ce avea să fie cunoscută mai târziu drept
bătălia de la Bay of Pigs (golful porcilor), după regiunea de
coastă unde au debarcat trupele de Cubanezi exilaţi, sprijinite de
guvernul SUA şi antrenate de CIA. Finalul poveştii ce ţine
jucătorul în scaun timp de peste şase ore, se desfăşoară undeva la
mijlocul anilor `80, într-o atmosferă tipic americană.

Povestea prezentată de Black Ops este una dintre cele mai
convingătoare din întreaga serie Call of Duty, cu elemente ce
poartă jucătorul prin atmosfera luptelor de gherilă din Vietnam si
Laos dar şi lupte în vârf de munte ce se traduc într-o experienţă
de joc cu totul inedită.

Pe tot parcursul jocului întâlnim fel şi fel de personaje,
fiecare cu propriul rol bine definit în firul povestirii. Maison,
Hudson şi alţi camarazi de luptă pe care îi întâlneşti, toţi îşi au
propria personalitate şi poveste, menită să îl ajute pe jucător să
se identifice cu ei, resimţind o puternică încărcătură emoţională
şi greutăţile cu care aceştia se confruntă.

Jocul îşi atinge apogeul oferind unul dintre cele mai
dramatice, emoţionante şi pline de adrenalină finaluri, menite
să dea jucătorului impresia că a trecut printr-un cerc complet de
evenimente, cu un final demn de un film de Hollywood.

Call of Duty: Episodul 7 – distractiv de jucat, dar prea
scurt

Din păcate cele şase, şapte ore de joc, trec totuşi prea repede
la parcurgerea campaniei în mod single-player, lăsând jucătorul
implorând pentru mai mult. Cu toate astea, felul în care se
desfăşoară campania este unul extrem de alert, ce compensează
oarecum pentru timpul redus de joc, nelăsând jucătorul să se
plictisească prea mult rătăcind fără scop prin hărţile din
nivelurile de joc.

Unul dintre atuu-rile principale pentru Call of Duty: Black
Ops este modul în care alternează firul acţiunii într-un parcurs
neliniar, ce nu lasă jucătorul să se plictisească făcând prea
mult timp acelaşi lucru. Spre exemplu, dacă acum alergi cu arma pe
stradă omorând tot ce mişcă, în clipa următoare ai putea fi la
cârma unei ambarcaţiuni de asalt, sub armura unui tanc sau la manşa
unui avion de spionaj SR-71 Blackbird.

Pe de altă parte încercarea producătorului de a nu complica prea
mult lucrurile pentru jucătorul de rând a avut drept rezultat
introducerea a numeroase automatisme, ce îţi dau uneori impresia că
jocul este trecut pe pilot automat iar tu eşti acolo doar ca simplu
pasager. Un bun exemplu pentru asta este scena în care decolezi cu
avionul SR-71 Blackbird, unde nu ai nici o altă alternativă decât
să decolezi în direcţia impusă de joc, iar avionul cam face asta de
unul singur.

Nivelul de inteligenţă de care dau dovadă oponenţii este din
păcate cam subunitar. Atât inamicii dar şi aliaţii tind să se
comporte ca nişte imbecili dezorientaţi pe tot parcursul
jocului.

Modul multiplayer

Modul multuplayereste oarecum asemănător celui oferit de Modern
Warfare 2, îmbogăţit cu mici dar importante detalii cum ar fi
Experiance Points şi un sistem de nivele pentru utilizatorii
avansaţi, ce oferă acces la arme suplimentare, noi moduri de joc şi
alte bonusuri. Majoritatea armelor, embleme, bonusuri şi chiar
culorile crosshair-ului sunt cumpărate cu CoD Points-uri, astfel că
pentru a avansa trebuie mai întâi să parcurgem numeroase ore de joc
multiplayer ca simpli începători.

Sistemul poate fi obositor şi chiar deranjant la început, mai
ales pentru cei care nu au mai avut contact cu seria Call of Duty
până acum, dar în final sistemul de puncte este o excelentă
modalitate de stabilire a ierarhiilor între jucători, încurajând
totodată jucătorii să revină mai des pentru a progresa.

Unul dintre noile moduri de joc este Wager Math, conceput
special pentru a pune în valoare sistemul de puncte. Acesta include
mai multe stiluri de joc din care amintesc doar modul Gun Game şi
One in the Chamber.

Modurile standard de joc includ binecunoscutele Team Deathmatch,
Headquarters şi Domination, comletate apoi de Prestige Mode,
accesibil odată ce ai acumulat suficiente puncte pentru a atinge
Level 50.

Printre altele, sistemul de puncte permite şi un mai bun nivel
de personalizare, dar şi desfăşurarea de operaţiuni în echipă,
pentru atingerea unui obiectiv comun la îndeplinirea căruia eşti
recompensat cu şi mai multe puncte. Punctele câştigate le poţi
folosi pentru a-ţi personaliza emblema şi chiar scrie numele
echipei pe arma cu care lupţi.

Calitatea graficii

Calitatea graficii este foarte bună şi asta fără un impact prea
mare asupra numărului de cadre pe secundă randate.

Mediile în care se desfăşoară acţiunea sunt incredibil de
complexe şi bogate în detalii, iar tehnologia ‘texture streaming’
permite utilizarea unor hărţi de joc cu dimensiuni impresionante,
fără a pune în genunchi sistemele care nu sunt chiar de ultimă
generaţie.

Fluenţa jocului este bună, chiar dacă mai există situaţii
în care pe configuraţiile mai slabe texturile sunt încărcate mai
greu când avansăm în mediul de joc, sau mici erori de aplicare a
efectelor de blur şi umbrire.

Posesorii sistemelor de generaţie mai veche vor avea totuşi
destul e motive de frustrare din pricina optimizării slabe a
jocului, ce poate duce la o redare nu tocmai cursivă.

Concluzie

Fără îndoială Call of Duty: Black Ops este un joc distractiv şi
incitant de jucat, atâta timp cât putem accepta neajunsuri cum ar
fi timpul de joc mult prea scurt de care avem parte în modul single
player.

Pe partea de multiplayer, jocul se bazează pe sistemul deja
stabilit de seria Modern Warefare, condimentat cu noi inovaţii
pentru o experienţă de joc mai bogată.

Privit din perspectiva seriei Modern Warefare, aceia dintre voi
care au apreciat ultima serie a jocului Call of Duty nu vor avea
prea multe de reproşat versiunii actuale, Black Ops fiind în mare
parte o continuare a acesteia.