Overcooked 2 Review: ca la mama acasă

Industria de gaming începe să se concentreze din ce în ce mai mult pe dezvoltarea de jocuri multiplayer, însă, în goana după funcţii online, multiplayer-ul local aproape că a dispărut complet. Din fericire, din când în când apare câte un titlu realizat special pentru clasicul „couch coop”, iar Overcooked 2 este probabil cel mai interesant joc de acest gen lansat în ultima perioadă. Desigur, 2-ul din coadă sugerează că titlul de faţă este o continuare a unui titlu precedent. Primul Overcooked a reprezentat o briză de aer proaspăt în industrie, adaptând activitatea din bucătăria unui restaurant unui joc de tip puzzle cooperativ, în care haosul şi distracţia sunt elementele cele mai importante, acurateţea culinară şi igiena fiind pe locul al doilea. Cel de-al doilea titlu nu se îndepărtează foarte mult de la formula originală, lucru care poate fi considerat atât un plus, cât şi un minus.

Întrucât au trecut doar doi ani de la lansarea originalului, studioul independent Ghost Town Games a preferat să nu înceapă munca de la zero. Astfel, Overcooked 2 nu arată foarte diferit la suprafaţă faţă de jocul original şi nici nu este foarte diferit din punctul de vedere al mecanicilor de joc. De fapt, la nivel de bază, jocul a primit doar o singură funcţie nouă: posibilitatea de a arunca ingredientele, în rest totul comportându-se identic.

În continuare avem posibilitatea de a aborda întregul mod „story” fie solo, fie co-op până la patru persoane, iar scopul jocului este acelaşi. Bucătarii trebuie să coopereze între ei pentru a realiza felurile de mâncare comandate. Fiecare fel de mâncare este preparat folosind ingredientele disponibile, iar fiecare are un mod de preparare propriu, cu paşi ce trebuie respectaţi. Evident, fiind un joc nu tocmai serios, toate acestea pot fi realizate fără griji prea mari. Ingredientele pot fi scăpate sau aruncate pe jos pentru a fi ridicate şi folosite mai târziu, vasele nu se sparg, iar bucătăriile în care are loc acţiunea din joc nu sunt tocmai… convenţionale.

Fiecare nivel (sau bucătărie) în parte reprezintă un puzzle nou pe care jucătorii trebuie să îl înveţe înainte să poată deveni eficienţi. Nu doar aranjamentul este problema, deşi chiar şi acesta poate fi dinamic în timpul nivelurilor, anumite elemente fiind mutate pe parcurs, însă fiecare nivel poate avea diverse elemente care să împiedice buna desfăşurare a activităţii. Unele bucătării sunt în plină stradă, fiind necesară evitarea maşinilor sau pietonilor, în timp ce alte bucătării au loc în locaţii mai exotice precum planete extraterestre, într-un balon la altitudine mare sau pe plute într-un râu.

Pe cât de nebune se dovedesc a fi design-urile acestor bucătării însă, pe atât de bine gândite sunt, adevărata provocare nefiind ducerea la bun sfârşit a fiecărui nivel în parte, ci optimizarea modului de lucru pentru a putea „găti” în jurul tuturor obstacolelor. Aici cooperarea între cei doi, trei sau patru jucători joacă un rol foarte important, pentru că în modul coop nu există destul timp pentru a realiza toate reţetele de unul singur, iar în momentul în care unul dintre jucători face o greşeală, aceasta poate face diferenţa dintre un rating de o stea sau unul de trei stele. Întrucât fiecare nivel este „notat” cu puncte, iar acestea sunt acordate în funcţie de viteza cu care sunt livrate comenzile, cooperarea în acest joc este totul. Când punem în balanţă că avansarea în „poveste” este strâns legată de numărul de steluţe adunate, cu siguranţă se vor încinge spiritele între jucători, mai ales când ceva nu merge cum trebuie.

Dar toate acestea erau valabile şi în Overcooked 1, ce face cel de-al doilea joc special este faptul că design-urile bucătăriilor sunt acum mult mai nebune şi totodată mai grele pentru începători. Este recomandat să jucaţi titlul original înainte de Overcooked 2, întrucât dificultatea creşte foarte repede în noul joc. O mică parte din dificultate poate fi scăzută folosind noua mecanică de aruncare, însă aceasta poate să creeze şi mai multe probleme dacă nu este executată cum trebuie, întrucât poate duce la pierderea ingredientelor şi implicit a timpului.

Ghost Town Games a considerat că Overcooked 2 ar trebui să meargă în direcţii şi mai trăznite decât jocul original, introducând acum şi platforme mobile care pot fi controlate de jucători, bucătării care se pot schimba complet în timpul jocului, necesitând adaptarea rapidă la un nou format şi noi reţete mult mai complexe. Există câteva reţete, în special în cazul torturilor, în care până la patru ingrediente trebuie să fie procesate individual, apoi combinate într-un mixer şi abia apoi băgate la cuptor, un proces anevoios, unde cea mai mică greşeală poate să strice complet o comandă. Din acest punct de vedere, probabil că Overcooked „simulează” într-un fel activitatea dintr-o bucătărie, însă mă îndoiesc că există bucătării atât de trăznite în realitate.

Din păcate, originalitatea nivelurilor şi noile reţete sunt cele mai importante elemente care diferenţiază Overcooked 2 de titlul lansat acum doi ani. Jocul suferă de aceleaşi mici probleme de control pe care originalul le avea, anumite elemente interacţionabile putând fi greu de selectat într-o zonă aglomerată. Pe undeva jocul are şi o poveste, pe care evităm să o descriem, întrucât poate fi rezumată într-un singur paragraf, aşa că am prefera să vă lăsăm să o descoperiţi pe cont propriu.

Campania este în continuare destul de scurtă şi poate fi terminată într-o sesiune de joc mai lungă sau două, maximum trei sesiuni medii (2-3 ore fiecare), în funcţie de abilităţile jucătorilor şi nivelul de cooperare dintre aceştia. Recomandarea noastră ar fi să jucaţi alături de cineva cu abilităţi apropiate, care a mai jucat titluri în care viteza de reacţie şi atenţia la detalii este importantă. Jocul poate fi distractiv şi alături de cineva mai puţin priceput, cu condiţia să lăsaţi mândria, nervii şi nevoia de a fi mereu pe primul loc la intrare şi să vă pregătiţi de câteva ore de distracţie.

După terminarea campaniei, jocul oferă şi alte două moduri de multiplayer: arcade şi versus, care sunt disponibile şi online. În arcade, jocul oferă niveluri din campanie, jucătorii încercând să eficientizeze procesul de gătit pentru un scor cât mai mare, în timp ce în modul versus avem parte de niveluri complet noi, în care fiecare jucător controlează câte doi bucătari pe rând (aşa poţi juca şi întreaga campanie în „single player”) pentru realizarea de reţete. Partea amuzantă este că jucătorii se pot sabota între ei şi îşi pot fura ingredientele, vesala sau chiar şi preparatele complete. Un bun jucător de versus va trebui să fie atât un bun bucătar, un sabotor iscusit, cât şi un hoţ priceput pentru a ieşi învingător.

Am testat versiunea de PlayStation 4 a jocului pentru review, însă jocul este disponibil atât pe PC şi Xbox One, cât şi pe Nintendo Switch. Întrucât avem de a face cu un joc cartoony, cu grafică simplă, dar drăguţă, nu are sens să ne gândim la probleme de performanţă, în ciuda faptului că jocul rulează în Unity Engine, un motor grafic care în trecut a avut probleme cu anumite console. Cele 60 de cadre pe secundă asigură un timp de răspuns mic al comenzilor, ceva foarte important într-un titlu atât de „frenetic”. Deşi nu am testat versiunea de Switch, portarea jocului original rula la 30 de cadre pe secundă, deci probabil că şi cel de-al doilea titlu va funcţiona similar. Totuşi, versiunea de Switch este singura care poate fi jucată şi „la purtător”, deci compromisul de performanţă ar putea să merite pentru cei care se joacă mai mult „în deplasare”.

Lansarea lui Overcooked 2 nu putea să vină într-un moment mai bun, fiind un joc perfect pentru zilele de vară în care este prea cald să ieşi din casă. Fie că îl joci de unul singur, sau alături de prieteni, acesta va asigura câteva ore bune de distracţie. Recomandarea noastră este însă să jucaţi titlul alături de cel puţin încă o persoană, întrucât aceasta pare să fie experienţa de joc autentică pentru seria Overcooked.