Peste o treime dintre producători au fost nevoiți să-și amâne jocurile video din cauza pandemiei de COVID-19

Conform unui sondaj de opinie realizat de GDC (Games Developers Conference), nu mai puțin de 33% dintre producători au fost nevoiți să-și amâne jocurile video din cauza pandemiei globale de COVID-19.

Iar principala modalitate în care pandemia cauzată de noul coronavirus a afectat procesul de realizare a jocurilor este prin forțarea unor echipe de dezvoltare formate din zeci și sute de oameni să lucreze de acasă. Peste 70% dintre producătorii intervievați în cadrul acestui sondaj au recunoscut că au făcut tranziția către lucrul de acasă după ce a început pandemia.

De altfel, avem exemple recente ale unor jocuri amânate tocmai din această cauză: The Dark Pictures Anthology: Little Hope întârzie până în toamnă pentru că tranziția către munca de acasă a fost ceva mai dificilă în cadrul studioului Supermassive Games, iar remake-ul Mafia Definitive Edition a fost amânat până în septembrie pentru a permite studioului Hangar 13 să finiseze jocul în noile condiții de lucru de acasă.

Consecințele pandemiei sunt variate

Munca de acasă nu este însă singurul motiv pentru care multe jocuri au suferit amânări în această perioadă: un partipant la acest sondaj a mărturisit că, în ciuda unei tranziții eficiente către lucrul de acasă, au intervenit întârzieri la companiile partenere cu care lucrează studioul său. Unul dintre acești parteneri afectați de pandemie a fost chiar Nintendo, procesul de certificare a jocurilor pentru Nintendo Switch fiind mult încetinit.

O altă problema uzuală de care dezvoltatorii de jocuri s-au lovit pe perioada lucrului de acasă a fost lipsa accesului la hardware-ul necesar (cum ar fi așa-zisele development kits pentru console, versiuni speciale ale acestora folosite pentru realizarea și testarea jocurilor), măsurile de securitate ale anumitor companii interzicând extragerea acestora în afara punctelor de lucru. Nu în ultimul rând, imposibilitatea de a beneficia de studiouri dedicate a întârziat procesele de înregistrare a vocilor sau muzicii pentru anumite jocuri.

De asemenea, nu trebuie neglijat nici așa-zisul “stres ambiental”, rezultat din mai mulți factori: gândul de a supraviețui unei asemenea crize sanitare, izolarea forțată, starea lumii din acest moment, problemele familiale, noile provocări etc. Unul dintre respondenți a explicat că a încercat să elimine pe cât posibil acest factor prin încurajarea angajaților săi să-și ia timp liber dacă au nevoie, să facă pauze, și prin organizarea activităților sociale cu ajutorul conferințelor video, în ideea de preveni apariția sentimentelor de izolare profundă.

Chiar și în lipsa amânărilor, urmările nu sunt plăcute

Chiar și aproape jumătate dintre cei care au răspuns că jocul la care lucrează nu a fost amânat mărturisesc că impactul lăsat de pandemia de COVID-19 a fost profund. 41% dintre aceștia recunosc că productivitatea lor s-a diminuat considerabil pe perioada carantinei, în timp ce 35% se plâng în legătură cu scăderea creativității, iar 41% au fost nevoiți să lucreze mai mult timp de acasă pentru a ajunge la rezultatele pe care le-ar fi obținut mai rapid la birou.

Mai grav, 26% dintre intervievați au mărturisit că veniturile familiei din care fac parte au scăzut vizibil în această perioadă. Unul dintre respondenți a recunoscut că nu și-a mai permis să plătească chiria, urmand a fi nevoit să se mute înapoi în casa părinților pentru a putea supraviețui.

Chiar dacă au fost nevoiți să-și amâne jocurile video din cauza pandemiei de COVID-19, există însă și o latură pozitivă a acestei perioade de pandemie: 12% dintre participanții la acest sondaj au afirmat că preferă lucrul de acasă și că nu ar fi dispuși să se întoarcă la birou în viitorul apropiat, nici măcar atunci când își va face apariția un vaccin împotriva COVID-19. De asemenea, mai multe studiouri s-au adaptat la noile condiții, oferind angajaților posibilitatea de a lucra de acasă și de a avea un program flexibil.