NVIDIA Reflex – inamicul principal al latenței, de la eSports și până la single player și cloud

Lansată în 2000, tehnologia NVIDIA Reflex a devenit apreciată, fiind implementată în ultimii ani în peste 100 de jocuri, de la cele mai populare titluri de tip eSports și până la apariții AAA axate în primul rând pe componentele single player. Cum a devenit NVIDIA Reflex atât de popular și ce avantaje palpabile aduce această tehnologie? Răspunsurile vom încerca să le aflăm împreună în cele ce urmează.

În primul rând, ceea ce trebuie să știm încă de la început este scopul principal pe care NVIDIA Reflex încearcă să-l îndeplinească: diminuarea latenței induse de sistem în jocurile video. Mai exact, pe înțelesul tuturor, din momentul în care utilizatorul apasă pe un buton de pe mouse, tastatură sau controller și până atunci când acțiunea aferentă acelui buton este redată pe monitor trece un interval de timp, câteodată imperceptibil, alteori chiar deranjant. Această scurtă perioadă este ceea ce numim lantență (sau „lag” în limbajul gamerilor experimentați).

Avantajul decisiv în titlurile multiplayer, la orice nivel

În mod logic, cu cât este mai redusă această latență, cu atât mai responsiv devine jocul, comenzile fiind executate în momentele în care dorește jucătorul. Drept simplu exemplu, degeaba avem în cătare inamicul din Counter-Strike 2 și apăsăm butonul de foc dacă milisecundele care se scurg între acționarea comenzii și executarea acesteia îi permit oponentului să iasă din raza de acțiune a armei. Bazându-ne pe această exemplificare, deducem că diminuarea acestei latențe este și mai importantă în jocurile rapide multiplayer, cum ar fi shooterele competitive, unde aceste milisecunde pot face diferența între învins și învingător.

Pusă la dispoziția producătorilor de jocuri sub forma unui SDK ușor de implementat, tehnologia NVIDIA Reflex funcționează, în mod teoretic, pe orice placă video GeForce seria 900 sau mai recentă (anumite jocuri, precum Rainbow Six Siege, au nevoie totuși de un GeForce seria 1000 sau mai nou) și promite să optimizeze „flow”-ul acestor informații ce „călătoresc” în interiorul unui PC. Mai pe înțelesul tuturor, drumul pe care comanda o parcurge, prin diferitele componente software (motor grafic al jocului, sistem de operare, API-uri etc.) și hardware (procesor, memorie RAM, placă video, monitor) ale computerului, de la acționarea sa fizică și până la efectul acesteia reprodus pe ecran. Așadar, grație Reflex, NVIDIA promite optimizarea fluxului acestor informații prin sistem, eliminând sau scurtând anumite etape ce adaugă latență.

Astfel, în jocuri extrem de populare precum Fortnite sau Apex Legends, doar activarea NVIDIA Reflex, pe un sistem echipat cu placă video GeForce RTX 3060 și un afișaj cu rată de refresh de 60Hz (deci framerate maxim de 60fps), duce la o diminuare de aproximativ 20ms a latenței de sistem, aproximativ 25% din totalul acesteia atunci când Reflex nu este activat. Este important de știut faptul că eficiența Reflex este direct proporțională cu resursele hardware oferite de PC-ul pe care este folosit.

Astfel, dacă înlocuim acel RTX 3060 cu un mult mai performant RTX 4080, nu obținem doar un spor de performanță, ci și o diminuare suplimentară a latenței, la o valoare de sub 50% față de valorile inițiale. Evident, o înjumătățire a latenței poate conferi un avantaj extraordinar unui amator de astfel de shootere, mai ales în condiții competitive, timpul în care personajul controlat răspunde la comenzi fiind astfel de două ori mai rapid decât cel al concurenților care nu beneficiază de Reflex.

Dacă echipăm un astfel de PC și cu o monitor capabil de rate de refresh foarte ridicate, cum ar fi 360 Hz, putem crește suplimentar framerate-ul, diminuând și mai mult latența, până la valori care abia ating o cincime din lag-ul inițial. În traducere liberă, jocul reacționează la comenzi de cinci ori mai rapid decât ar face-o fără aceste ajustări. În aceste condiții, mai ales pentru profesioniștii din domeniul eSports, astfel de configurații, în care NVIDIA Reflex joacă rolul principal, sunt absolut necesare pentru a asigura condițiile optime de joc.

În Counter-Strike 2, titlu ce rămâne cel mai popular joc de pe Steam, la o latență indusă de sistem de aproximativ 50ms, activarea NVIDIA Reflex din setările jocului are ca efect diminuarea acestui lag cu aproximativ 40%, până în jurul valorii de 30ms. Dacă framerate-ul este deblocat grației folosirii unui monitor cu o rată de refresh de 360 Hz, lag-ul aproape că se înjumătățește, de la 30ms până la 16-17ms.

Nu este de mirare astfel că majoritatea titlurilor competitive cu pretenții de eSport, precum sunt Counter-Strike 2, Apex Legends, Destiny 2, Fortnite, toate titlurile recente din seria Call of Duty (inclusiv Warzone), DOTA 2, Rainbow Six Siege, Valorant, Overwatch 2 sau XDefiant oferă suport pentru NVIDIA Reflex, diminuarea latenței jucând un rol important atât în buna desfășurare a „partidelor amicale”, dar mai ales în ceea ce privește competițiile eSports serioase, unde în joc sunt puse premii serioase.

Single player cât mai lipsit de momente frustrante

În ultimii ani, jocurile încadrate în categoria de titluri asemănătoare cu seria Dark Souls (de la From Software) au câștigat foarte mult teren, în ciuda dificultății lor sporite. Iar elemente ale acestora, precum sistemul de luptă bazat pe eschivări și parări cât mai exacte ale loviturilor executate de inamici, au fost adoptate chiar și de titlurile mainstream.

Așadar, a devenit vital ca atunci când apeși acel buton, Kratos din God of War, spre exemplu, să execute manevra pe care ai dorit-o, fix la momentul oportun. Iar grație implementării NVIDIA Reflex într-un număr tot mai crescut de titluri single player, acești timpi de răspuns foarte mici devin o realitate și pentru gamerii solo, nu doar pentru cei pasionați de jocuri multiplayer. Astfel, îi poți executa mult mai ușor combo-urile lui Geralt din The Witcher III sau ale lui Peter Parker/Miles Morales din seria Marvel’s Spider-Man, poți fi mult mai eficient în luptele din Ghost of Tsushima sau în secvențele de platforming din jocuri precum Dying Light 2 Stay Human, seria Ghostrunner, Portal with RTX sau Ratchet & Clank: Rift Apart.

Spre exemplu, în jocul horror Layers of Fear, bazat pe Unreal Engine 5, grație implementării NVIDIA Reflex, latența de sistem poate fi redusă cu până la 56%, în funcție de hardware-ul folosit. Parcă devine mult mai ușor să te ferești de fantome și apariții demonice atunci când jocul oferă o responsivitate aproape dublă.

Și, poate cel mai important, implementarea NVIDIA Reflex crește factorul de „fun” al acestor jocuri, momentele în care ești mândru de executarea cu precizie a unei lovituri decisive sau a unei sărituri periculoase înlocuind clipele de frustrare iscate de ratarea acestora din cauza „comenzilor întârziate”. Recunoașteți: nu o dată ați apăsat tasta în momentul pe care l-ați considerat oportun, însă personajul nu a mai apucat să execute și acțiunea aferentă. Din fericire, grație lag-ului diminuat, aceste situații vor fi date uitării în curând.

Reflex, calea nebănuită către performanță sporită

Deși nu s-a lăudat niciodată cu creșterea performanței (framerate-ului) din jocuri, atunci când este cuplată cu alte tehnologii, cum ar fi DLSS 3 Frame Generation de la NVIDIA, Reflex poate înlesni și acest aspect. Mai exact, posesorii de soluții video GeForce din seria 40 pot apela la DLSS 3 Frame Generation, în jocurile care oferă suport, pentru a le îmbunătăți performanța. DLSS 3 FG nu se mulțumește doar cu upscaling-ul cadrelor existente cu ajutorul AI-ului, așa cum o face DLSS 2, ci generează frame-uri complet noi cu ajutorul AI-ului.

O astfel de abordare poate duce însă la apariția de input lag nedorit, latența despre care am tot discutat în cadrul acestui articol. Pe undeva este logic, pentru că algoritmii AI generează cadrele suplimentare înainte de executarea unor acțiuni, iar acestea trebuie afișate înainte ca manevrele respective să fie reproduse pe ecran. Câteva dintre primele jocuri care implementau DLSS 3 Frame Generation, precum The Witcher III sau Portal with RTX, erau deosebit de sensibile în privința apariției acestui lag nedorit.

Aici intră în scenă din nou NVIDIA Reflex, cu același obiectiv: diminuarea latenței, de această dată însă indusă de generarea AI anticipată a cadrelor suplimentare. Cauza este într-adevăr diferită, însă efectul rămâne similar: input lag-ul devine imperceptibil, jocuri deosebit de pretențioase – precum Senua’s Saga: Hellblade II sau Alan Wake 2 – bucurându-se de performanțe mult mai bune, fără a le sacrifica responsivitatea comenzilor. De altfel, în titlurile moderne, activarea Frame Generation pornește implicit și NVIDIA Reflex, cele două tehnologii lucrând în tandem pentru a oferi maximum de performanță posibilă chiar și în cele mai solicitante jocuri ale momentului.

Într-un mod similar, dacă folosiți un serviciu de cloud gaming, precum NVIDIA GeForce Now, input lag-ul poate suferi și din cauza faptului că faceți totuși streaming unui joc de pe un server aflat la minimum câteva sute de kilometri distanță. Latenței obișnuite i se adaugă astfel și timpul necesar pentru ca semnalul să călătorească de la dispozitivul vostru către server-ul din cloud care rulează jocul și, mai apoi, înapoi către voi. Dar și în acest scenariu, activarea NVIDIA Reflex în titlurile care oferă o astfel de opțiune poate duce la îmbunătățirea semnificativă a timpilor de răspuns și, implicit, la un gameplay cât mai responsiv.