Nici nu am intrat bine în 2016 şi Ubisoft se pregăteşte de lansarea a două titluri extrem de importante: Far Cry Primal şi Tom Clancy’s The Division. În timp ce The Division se adresează publicului dornic de experienţe sociale, fiind gândit pentru a fi experimentat online, alături de prieteni, Far Cry Primal abordează o reţetă neaşteptat de conservatoare, mai ales pentru vremurile actuale: cea mai nou creaţie a studioului Ubisoft Montreal a fost concepută exclusiv pentru modul single player, povestea primând în faţa celorlalte elemente ale jocului.
Cel puţin aşa am fost informaţi săptămâna trecută, când Go4games a fost din nou singura publicaţie din România invitată să încerce o versiune jucabilă de Far Cry Primal, în cadrul unui eveniment organizat de Ubisoft în capitala Marii Britanii. Încă din momentul în care Ubisoft a anunţat acest joc, probabil că mulţi fani ai seriei au început să-şi facă unele griji legate de „spiritul” Far Cry şi posibilitatea ca acesta să se piardă odată cu mutarea acţiunii în Epoca de Piatră. Din fericire, nu este cazul: Primal păstrează feeling-ul unui joc Far Cry, chiar dacă modifică, într-o anumită măsură, formula cu care ne obişnuisem.
Acest aspect este evident chiar din secvenţa introductivă a jocului, ce-i prezintă pe câţiva dintre războinicii tribului Wenja, printre care şi Takkar – eroul din Far Cry Primal, în mijlocul unei vânători de mamuţi. Aici luăm prima oară contactul cu modul în care răspunde la comenzi Takkar, foarte asemănător cu ceea ce întâlneam în Far Cry 4. Pe de altă parte, tot această secvenţă este menită să evidenţieze principala diferenţă faţă de jocurile mai vechi ale seriei: Primal pune accentul pe armele şi atacurile melee.
Să revenim însă la povestea din spatele jocului: acţiunea din Far Cry Primal are loc în tărâmul Oros, plasat în Europa centrală, cu 10 000 de ani înaintea erei noastre. Pe lângă crearea unui mediu de joc arătos, cu dealuri, văi, peşteri, ape curgătoare, păduri etc., Ubisoft a oferit o atenţie sporită şi autenticităţii, mai ales în ceea ce priveşte locuitorii acestui tărâm. În aventurile din Far Cry Primal, vom întâlni trei triburi: Wenja, din rândurile cărora face parte Takkar, Udam (canibali foarte periculoşi) şi Izila, o comunitate mai avansată, ce venerează focul şi puterile acestuia.
Pentru fiecare dintre acestea, Ubisoft a recreat dialecte ale limbajului proto-indo-european, toate replicile din joc fiind înregistrate şi redate în aceste limbi exotice, ce pot părea ciudate la prima audiţie. Totuşi, acest aspect adaugă o notă accentuată de originalitate jocului, chiar dacă te forţează, în majoritatea timpului, să citeşti subtitrările pentru a înţelege ce se întâmplă în joc. Totuşi, acţiunea desfăsurându-se în Europa, limbajul folosit împrumută elemente din mai multe limbi populare ale bătrânului continent, unele cuvinte folosite sunând destul de asemănător cu corespondentele lor din română (urs, spre exemplu, sau tigri = tigru).
Într-o discuţie cu producătorii jocului, am aflat că echipa realizatoare a apelat la ajutorul unor specialişti în domeniul limbajelor dispărute, aceştia implicându-se nu numai în dezvoltarea acestui mod de comunicare folosit de personajele din Far Cry Primal, dar şi în training-ul actorilor ce-şi împrumută vocile personajelor din joc. Astfel, Elias Toufexis (Takkar, dar pe care îl cunoaşteţi mai mult ca sigur datorită rolului lui Adam Jensen din Deus Ex: Human Revolution), alături de colegii săi, au petrecut numeroase ore în sesiuni de Skype, unde au fost învăţaţi şi antrenaţi să rostească cât mai corect replicile exotice din joc.
Cât despre firul narativ, în urma unor evenimente mai puţin plăcute, Takkar ajunge separat de tribul său, ai cărui membri, la rândul lor, sfârşesc prin a fi izolaţi şi pierduţi prin Oros. Evident, scopul eroului este, pe lângă propria supravieţuire, cel de a reuni întregul trib Wenja sub conducerea sa şi apărarea acestuia cu orice preţ. Reîntregirea comunităţii Wenja se va realiza prin îndeplinirea de misiuni şi recuperarea unor membri marcanţi ai tribului.
Lăsând la o parte secvenţa introductivă, una dintre primele mecanici de joc cu care intri în contact in Far Cry Primal este crafting-ul. Armele pe care Takkar le poate purta – bâtă, arc cu săgeţi şi suliţă (fiecare cu mai multe variaţiuni) – trebuie create din componente, acestea fiind răspândite prin mediul de joc. Deşi extrem de familiar la început, genul acesta de misiuni în care trebuie să umbli pe coclauri pentru a găsi anumite componente de crafting poate deveni obositor, mai ales în condiţiile în care, pe vremea lui Takkar, nu se inventaseră încă maşinile pe care le foloseam în mai vechile titluri Far Cry.
Chiar şi aşa, trebuie să te obişnuieşti rapid cu crafting-ul în Far Cry Primal, această mecanică fiind vitală în dezvoltarea sătucului Wenja în care îţi vei stabili centrul de operaţiuni. Pe măsură ce avansezi în joc, vei elibera o serie de figuri importante ale tribului Wenja, fiecare dintre acestea oferind propriile avantaje şi misiuni speciale. Aceşti locuitori de vază ai satului tău au nevoie de locuinţe, ce trebuie la rândul lor realizate din materiale de crafting, precum şi de upgrade-uri pentru acestea. Astfel se deblochează noi misiuni şi puteri speciale pentru Takkar.
Un asemenea exemplu este şamanul satului, care, odată eliberat şi instalat în noua sa colibă, găteşte o poţiune prin intermediul căreia Takkar îşi regăseşte abilităţile de Beast Master, stăpân peste fiarele ce populează tărâmul Oros. În urma acestui experiment, Takkar dobândeşte controlul asupra unei bufniţe, cu ajutorul căreia poate cerceta terenul din înaltul cerului, descoperind astfel puncte de interes. De asemenea, eroul dobândeşte şi abilitatea de a îmblânzi unele animale, cum ar fi lupi sau tigri, pe care le poate apoi folosi şi în lupte sau în îndeplinirea misiunilor.
Cam acesta este momentul în care colecţionarea materialelor pentru crafting încetează să mai fie o problemă: vânatul devine mult mai uşor cand ai alături un lup de 2 metri, capabil să ucidă animale sau inamici la comandă, iar fiecare locuitor sau clădire din sat aduce resurse noi „la fondul clasei”, pe care Takkar le poate folosi pentru upgrade-uri sau crafting.
Misiunile pe care am avut ocazia să le încercăm în cele aproximativ trei ore de gameplay din Far Cry Primal au avut ca principal scop pregătirea satului Wenja pentru atacurile triburilor Udam şi Izila, conduse de canibalul Ull, respectiv de preoteasa Batari. Batăliile, după cum aminteam şi mai devreme, se axează în principal pe confruntările corp la cop, existând însă şi posibilitatea de a trage săgeţi sau arunca suliţe (acestea trebuie însă recuperate de pe corpurile inamicilor).
Totuşi, focul adaugă o bine meritată variaţiune în gameplay: Takkar îşi poate aprinde armele, această mişcare având avantaje, cât şi dezavantaje. Pentru navigarea unor locuri întunecate, aprinderea bâtei din dotare este absolut necesară, cu menţiunea că acest procedeu va consuma vizibil „durabilitatea” armei. Cu alte cuvinte, când bâta a ars de tot, o arunci şi trebuie să-ţi confecţionezi alta. Mai târziu, focul va deveni absolut necesar, obiectivele unora dintre misiuni impunând incendierea satelor inamice.
Dintre elementele familiare jucătorilor de Far Cry vor reveni nelipsitele ierburi şi plante, ce pot fi din nou folosite pentru a-l vindeca pe Takkar în lupta sau pentru a-i conferi diverse abilităţi. De asemenea, nu lipsesc nici „punctele de control” aflate sub stăpânirea inamicilor ce trebuie eliberate, dar nici grappling hook-ul care-ţi va permite, mai târziu în joc, să ajungi în unele locuri mai puţin accesibile. De asemenea, misiunile „speciale”, ieşite din comun (cum erau cele în care erai drogat în Far Cry 3 sau Shangri La-ul din Far Cry 4) îşi fac apariţia şi în Far Cry Primal, stilul artistic al jocului ieşind cel mai mult în evidenţa în cadrul acestora.
Şi pentru că tot am ajuns la capitolul grafică, Far Cry Primal are la bază aceeaşi tehnologie din Far Cry 4, jocul prezentându-se, în mare parte, aproape similar cu predecesorul său. Multe dintre peisajele tomnatice din Primal aduc aminte de Kyrat, cu menţiunea că personajele din noul joc par mai bine realizate, iar modul în care sunt puse în scenă secvenţele cinematice ceva mai dramatic. Oarecum îngrijorătoare pare calitatea anumitor texturi, cam „spălăcite” comparativ cu corespondetele din Far Cry 4. De asemenea, framerate-ul nu a avut de suferit, menţinându-se constant pe toate durata sesiunii noastre de joc. Trebuie menţionat totuşi că am putut încerca doar o versiune beta pentru PlayStation 4 a jocului; este foarte posibil ca ediţia finalizată, mai ales pe PC, să arate semnificativ mai bine.
Aşadar, Far Cry Primal lasă impresia unei combinaţii de vechi şi nou, sub masca unei noi perioade temporale şi a unor mecanici de joc modificate substanţial regăsindu-se totuşi feeling-ul clasic de Far Cry. Trebuie să recunosc că nu m-au încântat deloc secvenţele de la începutul jocului, în care a trebuit să umblu de nebun pentru a strânge obiectele de crafting necesare pentru a pune bazele sătucului Wenja… Totuşi, mai târziu, când, alături de tigrul meu de încredere, incendiam o întreaga aşezare Izila şi spărgeam capete în stânga şi în dreapta, parcă am uitat de acele momentele mai puţin plăcute.
Far Cry Primal va fi lansat pe 23 februarie 2016, în versiuni pentru PlayStation 4 şi Xbox One. Ediţia pentru PC va fi disponibilă o săptămâmă mai târziu, pe 1 martie 2016. Cerinţele de sistem pot fi găsite aici.