Dragon Ball FighterZ Review: visul oricărui fan al seriei?

Un lucru este cert: începutul de an nu duce lipsă de jocuri de lupte. Între Street Fighter V: Arcade Edition şi UFC 3, cea mai nouă apariţie din această categorie este Dragon Ball FighterZ, un titlu deosebit de spectaculos, din toate punctele de vedere.

Fără să încerce să fie deosebit de realist sau să se impună pe scena sporturilor electronice, Dragon Ball FighterZ este un joc destinat fanilor seriei anime, care se remarcă prin animaţiile pline de culoare şi dinamism, respectiv prin sistemul de luptă ce poate fi însuşit uşor, fără să devină monoton. După o perioadă mai lungă petrecută alături de cea mai nouă creaţie a studioului Arc System Works, responsabil şi pentru seriile Guilty Gear şi BlazBlue, putem spune că producătorii s-au întrecut pe ei înşişi.

Chiar dacă nu eşti la zi cu evenimentele din Dragon Ball Z, nu vei fi pierdut în joc. DBFZ are o parte de tutorial extinsă care te familiarizează în detaliu cu sistemul de joc, de la baze până la cele mai complicate combo-uri. Deşi cei mai experimentaţi pot fi tentaţi să sară peste partea introductivă, câştigurile aduse de îndeplinirea acestor misiuni pot fi investite mai apoi în elemente de personalizare a eroilor.

Aventura reprezentată de campania single player începe cu Goku, urmând ca, treptat, jucătorul să preia controlul celor mai cunoscute personaje din serial. Punctul de start prezintă unul dintre momentele mai puţin favorabile pentru saiyani, lumea aflată în ruine fiind ameninţată de Frieza, Cell şi de noul răufăcător Android 21. Colac peste pupăză, eroul principal trebuie să împartă corpul său cu jucătorul în sine, rolul partajării aceluiaşi corp de mai multe personalităţi reprezentând cheia poveştii care se află la baza jocului – îl veţi înţelege după ce terminaţi campania. Fără să dezvăluim detalii importante, putem spune că de-a lungul părţii single player, producătorii jonglează foarte bine cu momentele comice şi cele dramatice.

Tensiunea se păstrează de-a lungul întregii aventuri şi dialogurile păstrează tonul serialului, replicile personajelor fiind caracteristice universului Dragon Ball Z. Pe lângă informaţiile importante, care împing înainte povestea, pălăvrăgeala dintre personaje poate dezvălui şi detalii comice: de exemplu atât Yamcha, cât şi Krillin, dezvăluie preferinţele lor când vine vorba de lungimea părului. Povestea în sine nu este foarte complicată şi este destul de previzibilă, dar dialogurile dintre personaje transformă parcurgerea multiplă a poveştii cu diferiţi eroi într-o experienţă savuroasă. Fiecare capitol se bazează pe un număr de confruntări, unele dintre ele pot fi însă ignorate. Mai mult, în anumite situaţii cheie, jucătorul va trebui să aleagă scenariul pe care vrea să-l urmeze.

În plus, trebuie să iei în considerare şi starea eroilor tăi: dacă în cadrul bătăliilor personajele controlate au suferit mai multe răni severe, este de recomandat să participi şi la bătăliile banale cu alte personaje, pentru a le da timp favoriţilor tăi să se recupereze. Pe de altă parte, dacă întreaga echipă este în cea mai bună formă, poţi să te concentrezi pe luptele cu boşi sau asupra confruntărilor-cheie care deblochează anumite abilităţi. Nivelul de dificultate a luptelor nu este unul foarte ridicat, jocul fiind foarte prietenos cu cei care nu au mai avut de-a face cu astfel de jocuri. În modul Arcade lucrurile se schimbă, confruntările de aici reprezentând o provocare din ce în ce mai dificilă. Vestea bună este că, spre deosebite de campanie, aici poţi continua lucrurile de unde le întrerupi, fără a fi nevoie să reiei de fiecare dată provocările de la început.

Sistemul de luptă este unul logic şi, la prima vedere, deosebit de simplu: pe lângă cele trei tipuri de atac de la apropiere, personajele au şi un atac de la distanţă. Te poţi apăra de atacuri apăsând butonul corespunzător atacului pe care urmează să-l încasezi împreună cu butonul care-l va face pe personaj să se retragă şi/sau să se ghemuiască. Astfel nu există un buton defensiv universal valabil şi fiecare jucător va trebui să fie atent la oponent pentru a-i intui mişcările.

De la primele lovituri simple, vei ajunge în scurt timp să execuţi combo-uri spectaculoase şi vei fi uimit de complexitatea animaţiilor. Unele dintre combo-uri nu necesită memorarea prea multor combinaţii de butoane sau analiza cadrelor de pe ecran: cei care nu vor să se complice prea mult pot apăsa acelaşi buton la infinit. Cele mai spectaculoase şi mai puternice mişcări necesită bineînţeles mai mult efort şi investirea de timp suplimentar în învăţarea jocului. Putem spune ca producătorii s-au apropiat astfel de echilibrul perfect: DBFZ poate fi savurat de jucătorii noi sau care nu vor să înveţe combo-uri, fără ca aceştia să strice experienţa de joc a veteranilor.

Fiecare luptă implică o echipă de maximum trei eroi, care pot fi schimbaţi între ei prin apăsarea unui buton. Sistemul de tag funcţionează fără cusur, fiind important mai ales de-a lungul campaniei să stai cu un ochi asupra nivelului de viaţă a personajelor. Luptătorilor activi li se regenerează mai greu acest atribut în comparaţie cu cei care se odihnesc „în culise”. Dacă cumva toţi eroii tăi sunt înfrânţi în luptă, va trebui să reîncepi capitolul şi să parcurgi din nou luptele deja completate. Cel mai uimitor aspect al gameplay-ului este cât de lin se face tranziţia dintre perspectiva standard din timpul luptelor şi cea caracteristică animaţiilor din timpul combo-urilor. Până şi cele mai simple combo-uri sunt însoţite de secvenţe spectaculoase, trecându-se cu uşurinţă de la perspectiva 2D la cadre care-ţi dau impresia că te uiţi la serial.

O alegere ciudată este renunţarea la un meniu clasic în favoarea unui lobby online. Astfel, trebuie să controlezi un personaj miniatural şi să interacţionezi cu alte astfel de „chibi”-uri pentru a activa diferitele funcţii precum modul de antrenament, modul Arcade sau luptele locale. Din magazinul din joc poţi achiziţiona aşa numitele capsule Z, care ţin loc de loot box-uri în cadrul jocului. Având în vedere că şi pentru îndeplinirea celei mai banale sarcini vei fi răsplătit din belşug cu Zeni, moneda in-game, includerea de loot box-uri nu reprezintă o problemă atât de mare, din aceste capsule Z neputându-se obţine decât elemente cosmetice.

La fel ca în cazul oricărui joc de lupte, cea mai importantă parte rămâne multiplayer-ul. Confruntările locale merg fără cusur, dar pe partea online producătorii trebuie să îmbunătăţească lucrurile, mai ales în ceea ce priveşte stabilitatea şi matchmaking-ul. Pe măsură ce timpul se va scurge, iar jocul va ajunge în mâinile mai multor jucători, perioadele de căutare a oponenţilor online ar trebui să se reducă semnificativ, de la câteva minute la câteva zeci de secunde.

Dragon Ball FighterZ este un joc gândit şi realizat cu multă grijă, reuşind să fie deopotrivă spectaculos, dar şi uşor de învăţat. Este limpede că producătorii au ascultat de comunitate şi au încercat să dezvolte cel mai reuşit joc Dragon Ball Z de până acum. Şi, în mare parte, putem spune că au şi reuşit.