PlayStation 5 Review (3): concluzii finale și mai multe jocuri

După cum v-am promis în părțile anterioare ale prezentării noastre pentru PlayStation 5, astăzi, odată cu lansarea în România a consolei, a venit vremea să tragem linie și să împărtășim la ce concluzii finale am ajuns în legătură cu noul PS5. Și, pentru a nu complica foarte mult această lista de concluzii finale despre PlayStation 5, am împărțit-o în două categorii mari.

Pe de-o parte, am menționat cinci lucruri care ne-au încântat la PlayStation 5, iar, pentru a echilibra balanța, nu am omis nici cele cinci aspecte ce ne-au deranjat cel mai mult la noua consolă Sony, în forma în care ea tocmai a fost lansată pe piață. Nu în ultimul rând, pe lângă aceste concluzii finale despre PlayStation 5, nu am putut ocoli jocurile pentru PS5, care încep să se adune, prezentându-va o nouă selecție de titluri next-gen.

Ce ne-a plăcut la PlayStation 5

Un salt grafic veritabil, Ray Tracing-ul devine o realitate pe console

Putem să ne ascundem după deget oricât dorim și să menționăm orice motive ne trec prin cap referitoare la ceea ce căutăm de la o nouă generație de console, însă adevărul este cât se poate de simplu: principalul motiv pentru care facem un asemenea pas, trecerea la o nouă consolă, este “grafica mai bună”.

Iar PlayStation 5 nu dezamăgește la acest capitol: acea rezoluție pseudo-4K cu care ne-a obișnuit PS4 Pro s-a transformat, peste noapte, în 4K nativ (în majoritatea cazurilor), iar nivelul de fidelitate vizuală pentru shaderi, texturi și multe alte elemente a crescut într-o manieră evidentă chiar și pentru cei cu ochii mai puțin antrenați.

Și, de departe cel mai evident, Ray Tracing-ul a devenit o realitate pe această consolă. Ajunge să arunci o privire la reflexiile din Marvel’s Spider-Man: Miles Morales sau din Watch Dogs Legion pentru a deveni un adept al acestei tehnologii. Și “drumul grafic” abia începe.

60fps tinde să se transforme într-un standard

Consolele au fost arătate cu degetul, mai mereu în anii recenți, din cauza faptului că majoritatea jocurilor ce rulau pe acestea se mulțumeau cu 30 de cadre pe secundă. Se pare că, odată cu PlayStation 5, această epocă s-a încheiat.

Grație hardware-ului mult superior față de generația anterioară, în special în ceea ce privește procesorul de tip Zen 2 inclus în PS5, o porțiune majoritară a titlurilor pentru PlayStation 5 pe care le-am încercat fie rulează în mod implicit cu un framerate de 60fps (Call of Duty: Black Ops Cold War, Devil May Cry 5 SE, Assassin’s Creed Valhalla), fie oferă un Performance Mode capabil să atingă această performanță (Marvel’s Spider-Man: Miles Morales, Demon’s Souls).

Mai mult, prezența constantă a acestor Performance Modes în jocurile viitoare este oarecum garantată de includerea unei astfel de opțiuni chiar în setările sistemului, în secțiunea Game Presets. Iar ca bonus, anumite jocuri vor oferi chiar și posibilitatea de a fi rulate la 120 de cadre pe secundă (dacă PS5 este cuplat la un TV capabil de rate de refresh de 120Hz).

SSD-ul, dușmanul timpilor de încărcare

La fel ca în cazul PC-urilor, unde SSD-urile (solid state drive) s-au standardizat de câțiva ani, includerea unui astfel de soluții de stocare pe PlayStation 5 se dovedește cu adevărat revoluționară. Pe lângă faptul că sistemul de operare al consolei a devenit mai rapid ca niciodată, majoritatea meniurilor fiind încărcate instantaneu, SSD-ul aduce beneficii palpabile în jocuri.

Faptul că un joc precum Marvel’s Spider-Man: Miles Morales pornește în doar câteva secunde, iar încărcarea unei salvări este cvasi-instantanee este absolut impresionant și revoluționar, în același timp. Tranzițiile din meniu în meciurile propriu-zise din NBA 2K21 sunt imperceptibile, iar acum abia ai timp să-i admiri blănurile lui Eivor din Animus, vreme de 5-6 secunde, înainte ca o salvare din Assassin’s Creed Valhalla să fie încărcată complet.

Merită menționat și faptul că, grație SSD-ului rapid, download-urile sau instalările de patch-uri devin niște sarcini mai puțin consumatoare de timp decât erau pe PlayStation 4.

Noul controller DualSense, cu haptic feedback și triggere rezistive

Mărturisesc că nu sunt cel mai mare suporter al “trucurilor” cu care Sony a încercat să-și echipeze controllerele dedicate generațiilor recente de console PlayStation: senzorul Sixaxis de pe DualShock 3 a fost folosit puțin spre deloc la începutul epocii PS3, fiind rapid uitat, iar touchpad-ul de pe DualShock 4 nu a fost utilizat decât de studiourile interne ale celor de la Sony.

Am privit cu o oarecare neîncredere promisiunile de feedback haptic și triggere rezistive, ce-și schimbă tensiunea în funcție de sarcinile din joc. Adevărul este însă că, atunci când titlurile de PS5 folosesc inteligent aceste funcții, sentimentul de “integrare” în universul jocului este mult amplificat.

În Astro’s Playroom (joc gratuit ce sosește preinstalat pe orice consolă PlayStation 5!), anumite funcții de vibrații haptice sunt vitale pentru a putea judeca și executa unele mișcări, în timp ce, după ce ai “simțit” cum reacționeaza triggerele rezistive atunci când tragi cu diferite arme în Call of Duty: Black Ops Cold War, cu greu te mai poți întoarce la un controller fără aceste funcții.

În plus, DualSense este un controller de calitate, construit bine și destul de ergonomic, care ar lăsa o primă impresie pozitivă chiar și în lipsa acestor noi funcții.

Jocurile, jocurile și iar jocurile

Până la urmă, SSD-ul rapid, cipul grafic capabil să redea efecte cu ray tracing, procesorul ce permite framerate-uri ridicate sau feedback-ul haptic ar rămâne doar niște statistici menționate într-un tabel de specificații dacă nu ar exista software-ul care să le pună în valoare.

Iar, din acest punct de vedere, PlayStation 5 are un start de generație mai bun decât ne-am fi așteptat. Din tabăra titlurilor exclusive, produse chiar de către Sony sau de partenerii acestora, nu trebuie să ratați Marvel’s Spider-Man: Miles Morales, iar remake-ul Demon’s Souls arată într-atât de bine încât s-ar putea să trezească și interesul celor care nu sunt neapărat fani ai genului. Pentru cei mici, Sackboy: A Big Adventure ar putea fi o opțiune bună, mai ales în condițiile in care este complet localizat în limba română (voci și texte traduse).

În ceea ce privește oferta de la publisherii terți, Ubisoft oferă Ray Tracing în Watch Dogs Legion și 60 de cadre pe secundă în Assassin’s Creed Valhalla, NBA 2K21 arată foarte bine, DiRT 5 încearcă să satisfacă setea pasionaților de racing până când va aparea Gran Turismo 7, iar Call of Duty: Black Ops Cold War este încă un shooter ce nu trebuie ratat de fanii seriei.

Poate cel mai important însă, viitorul apropiat promite să fie foarte bogat în privința jocurilor noi pentru PlayStation 5: titlturi exclusive precum Ratchet & Clank: Rift Apart, Returnal, Gran Turismo 7, Horizon: Forbidden West sau God of War: Ragnarok ar urma să fie lansate în 2021, iar titluri multiplatform, precum Deathloop sau Final Fantasy XVI, vor fi disponibile pe console, pentru o perioadă, doar pe PlayStation 5.

Ce nu ne-a plăcut la PlayStation 5

Capacitate de stocare limitată, fără posibilități reale de extindere (cel puțin în acest moment)

Oricât de rapid ar fi SSD-ul de pe PlayStation 5, capacitatea reală a acestuia este de sub 667GB, destul de puțin pentru anul 2020. Numai două jocuri precum Call of Duty: Black Ops Cold War sau NBA 2K21 ocupă împreună aproape jumătate din acest SSD, transformând într-o necesitate ștergerea și redescărcarea jocurilor (sau reinstalarea de pe disc) în cazul în care “jonglați” între mai multe titluri de PS5.

Nu ajută nici faptul că slot-ul M.2 de expansiune, prin intermediul căruia utilizatorii de PS5 ar urma să-și poată instala propriile SSD-uri, nu funcționează încă, iar drive-urile externe pe USB nu pot fi folosite, în acest moment, decât pentru a stoca și rula jocuri pentru PS4, nu și titluri de PS5.

O opțiune de “cold storage” pentru aceste unități de stocare externe pe USB ar ajuta mult, cu ajutorul căreia să poți “muta” un joc de PS5 de pe SSD-ul intern pe unitatea externa USB. Chiar dacă nu le-ai putea juca de acolo, păstrarea lor și mutarea înapoi pe SSD-ul principal atunci când doriți să le jucați tot este o opțiune mai bună decât ștergerile și reinstalările repetate.

Backwards Compatibility insuficient dezvoltat

Este adevărat: majoritatea jocurilor de PlayStation 4 ar trebui să funcționeze și pe PlayStation 5. Iar unele dintre acestea chiar să profite de capabilitățile hardware îmbunătățite ale consolei, oferind rezoluții și/sau framerate-uri mai bune pe PS5.

Din păcate, există încă numeroase titluri, unele chiar foarte noi, care întâmpină probleme atunci când sunt rulate pe PS5: avertismente în legătură cu posibilitatea de a te lovi de glitch-uri vizuale, umbre afișate greșit, light flickers ciudate etc. Dacă aș fi posesorul unei biblioteci extinse de jocuri pentru PS4 nu aș renunța încă la vechea mea consolă.

Iar retrocompatibilitatea cu titlurile de PlayStation 3, PlayStation 2 și prima generație de console PlayStation este sublimă, însă lipsește cu desăvârșire. În cazul jocurilor pentru PS3, sunt dispus să cred că arhitectura exotică a acestei console este în continuare dificil de emulat, însă nu găsesc nicio scuză în ceea ce privește titlurile vechi de PS1 și PS2 (care, apropo, funcționau fără probleme pe prima generație de console PS3).

Salvarea ar putea veni din partea serviciului de streaming PlayStation Now, însă acesta nu este încă disponibil în România. Și, după cum au demonstrat-o deja alte opțiuni similare, streaming-ul pur și simplu nu se compară (încă) cu rularea locală a unui joc.

Fără posibilitatea a rula simultan mai multe jocuri

Una dintre opțiunile ce nu ar fi trebuit să lipsească din PlayStation 5 este posibilitatea de a rula mai multe jocuri în același timp și de a comuta între acestea, așa cum o fac noile console Xbox Series X și S prin intermediul funcției Quick Resume.

Iar indicii conform cărora Sony ar fi dorit să facă același lucru există din plin: meniul Switcher prezent în interfața consolei PS5 pare gândit fix pentru o asemenea funcție. Din păcate, efectele sale sunt altele, mult mai limitate: poți accesa doar o listă scurtă a celor mai recente jocuri rulate și, la nevoie, poți reporni unul dintre acestea. Această operațiune va închide însă jocul deja pornit, fără niciun fel de avertisment în privința potențialei pierderi a progresului.

Sigur, există jocurile online care, prin natura lor, nu permit să fie puse “pe pauză” și care nu s-ar preta unei asemenea funcționalități. Pentru restul jocurilor de PS5 (și PS4!), o funcție de tip Quick Resume ar trebui să fie pe lista de priorități a celor de la Sony în ceea ce privește un viitor update pentru firmware-ul consolei.

Sistem de operare aflat încă într-o fază incipientă

Pe parcursul săptămânilor de testare a consolei PlayStation 5, am remarcat că, in ciuda asemănărilor cu software-ul de pe PS4, noul sistem de operare de pe PS5 încă are lipsuri majore, iar unele elemente nu funcționează tocmai cum ar trebui.

Spre exemplu, mi s-a întâmplat de mai multe ori ca, în anumite condiții, conexiunea Wi-Fi a consolei să se întrerupă pur și simplu în timpul anumitor download-uri. Mai mult, problema nu se rezolva decât după un restart al consolei, în lipsa acestuia PS5 refuzând să detecteze orice rețea Wi-Fi apropiată.

Iar dacă crash-urile unor jocuri noi (sau ale unor titluri de PS4) nu sunt tocmai o surpriză, mai ales când vorbim de tehnologie încă nouă, faptul că interfeței de pe PS5 îi lipsesc opțiuni elementare, care există deja de ani buni pe PlayStation 4 (precum folderele!), nu poate fi trecut cu vederea cu ușurință.

Prețul exagerat al unor jocuri

De mulți ani, ca gameri, suntem “amenințați” de publisherii mari că ridicarea prețurilor jocurilor este iminentă, iar Sony deja a făcut acest pas cu titlurile pentru PlayStation 5. Nu suntem închiși la minte, realizăm că bugetul necesar pentru un titlu AAA nu este deloc mic, dar să ajungi să plătești 80€ (sau 379 lei, după conversie) pentru un singur joc este un pic exagerat.

Mai ales în contextul financiar șubred din ziua de azi, afectat serios de pandemia globală de COVID-19 pe care o trăim. Și în condițiile în care această “taxă premium”, aplicată titlurilor next-gen, nu a fost încă adoptată de toți publisherii, companii precum Ubisoft sau Codemasters continuând să-și comercializeze jocurile la prețurile standard, aferente generației trecute.

Pentru mulți jucători, speranța rămâne în eventualele campanii de reduceri, însă ceva-mi spune că, în cazurile jocurilor de PS5, vor mai trece câteva luni bune până când acestea vor putea fi achiziționate la prețuri ceva mai accesibile.

Jocuri pentru PlayStation 5, runda a treia

Demon’s Souls

Ca remake al jocului ce a dat startul întregului curent “Soulsborne”, putem spune că Demon’s Souls deja a convins fanii înrâiți ai seriei Dark Souls sau ai mai noului Bloodborne.

Argumentele, pentru restul lumii, sunt calitatea grafică ireproșabilă a remake-ului realizat de Bluepoint Games, cu un nivel al detaliilor vizuale impresionant și timpi de încărcare de numai câteva secunde. Iar cireașa de pe tort este framerate-ul constant de 60 de cadre pe secundă, ce conferă jocului o fluență imperativă pentru a supraviețui amenințărilor aflate la fiecare pas.

Alternativ, se poate opta pentru modul de afișare Cinematic, ce livrează o rezoluție nativă 4K, față de cea dinamică implicită, la un framerate de numai 30fps. Deși framerate-ul rămâne constant și în acest caz, diferențele calitative sunt pur și simplu prea mici pentru a sacrifica cele 60 de cadre pe secundă în favoarea unei rezoluții native.

Demon’s Souls arată și se mișcă atât de bine pe PS5 încât, chiar dacă nu ești un fan al seriei Souls, s-ar putea să pierzi ore bune în castelele și donjoanele din Boletaria.

Assassin’s Creed Valhalla

Dacă ai ocazia să încerci Assassin’s Creed Valhalla și pe PlayStation 4, îți vei da seama că Ubisoft nu a proiectat jocul special pentru noile consolele, aspectul grafic, între generații, fiind aproape identic.

Unde câștigă însă foarte mult Assassin’s Creed Valhalla pe PlayStation 5 este la nivel de framerate, jocul fiind redat, în marea sa majoritate, la 60 de cadre pe secundă. Este adevărat, unele secvențe (în special cele cinematice), suferă de pe urma nedoritorului efect de tearing, însă, per total, Valhalla livrează o experiență de joc fluentă, la 60fps, în 99,9% din timp.

De asemenea, timpii de încărcare sunt destul de rapizi, o încărcare a unei salvări din meniul principal necesitând doar câteva secunde, mult mai puțin decât eram obișnuiți să așteptăm la vechile jocuri ale seriei. Un punct oarecum negativ ar fi legat de rezoluția dinamică folosită de Valhalla pe PS5 (ce oscilează între 1440p și 4K), însă prefer oricând un asemenea compromis în schimbul framerate-ului de 60fps.

Cu alte cuvinte, Assassin’s Creed Valhalla reprezintă cea mai bună opțiune de a juca, pe console, noul titlu al celor de la Ubisoft. Iar prețul nu a crescut odată cu trecerea la next-gen, versiunea de PS4 bucurându-se de un upgrade gratuit către cea de PS5.

Watch Dogs Legion

De același upgrade gratuit de la PlayStation 4 la PlayStation 5 beneficiază și Watch Dogs Legion, un alt joc recent de la Ubisoft.

Spre deosebire însă de Assassin’s Creed Valhalla, Watch Dogs Legion sacrifică un eventual framerate de 60 de cadre pe secundă în favoarea unui alt efect grafic: reflexiile realizate cu ajutorul tehnologiei de Ray Tracing. Iar acestea arată absolut excelent, adaugând o nouă dimensiune lumii de joc și așa detaliate din noul Watch Dogs.

Ar fi fost frumos totuși să avem posibilitatea de a alege dintre 30 de cadre pe secundă, cu aceste reflexii Ray Traced activate, sau 60 de cadre pe secundă, într-o rezoluție ceva mai scăzută, eventual. Din păcate, suntem blocați la 30fps, framerate-ul menținându-se totuși constant.

NBA 2K21

Trebuie să vă mărturisesc că nu sunt un împătimit al jocurilor de baschet, însă am fost extrem de curios în privința îmbunătățirilor de ordin grafic pe care NBA 2K21 le aduce pe PlayStation 5.

Iar rezultatele sunt pe măsura așteptărilor: arenele sunt mai detaliate și aglomerate ca niciodată, ray tracing-ul este folosit pentru redarea tuturor reflexiilor de la nivelul suprafeței de joc, iar jucătorii arată mai realist decât până acum.

Cireașa de pe tort este reprezentată însă de timpii de încărcare: abia dacă apuci să dai continue după ce ți-ai ales echipele că “legătura” este deja dată în arenă, unde o domnișoară interpretează imnul Americii, iar reporterii se întrec în a prezenta situația pre-meci. Evident, și tranziția către meciul propriu-zis este imediată, demonstrând ce importanță majoră joacă SSD-urile în consolele de generație nouă.

Totuși, pregătiți-vă sufletește: NBA 2K21 necesită aproape 100GB de stocare pe SSD-ul PlayStation 5, acesta fiind prețul pe care trebuie să-l plătiți pentru a vă putea bucura de cel mai arătos simulator sportiv al momentului.

Call of Duty: Black Ops Cold War

După cum a fost și cazul lui Call of Duty: Modern Warfare de anul trecut, și Black Ops Cold War propune un aspect grafic îngrijit, producătorii prioritizând totuși performanța în detrimentul celor mai noi tehnologii grafice.

Da, în meniul din Cold War regăsiți posibilitatea de a activa Ray Tracing-ul, însă acesta nu este folosit tocmai cum v-ați aștepta. Dimpotrivă, majoritatea reflexiilor, deși arătoase, sunt realizate prin vechea tehnică screen space reflections, lucru evident atunci când îndreptați camera către podea, iar obiectele oglindite dispar. In Modern Warfare pe PC, spre exemplu, Ray Tracing-ul este utilizat pentru afișarea mai realistă a umbrelor, și cred că același rol îl joacă această funcție și în Cold War.

În schimb, primim framerate-ul de 60 de cadre pe secundă cu care titlurile seriei Call of Duty ne-au obișnuit de atâția ani. Mai mult, dacă comutați opțiunea implicită (din settings, Game Presets) pe Performance Mode și dețineți un TV cu rata de refresh 120Hz, Call of Duty: Black Ops Cold War vă va permite să rulați cu framerate ce țintește 120 de cadre pe secundă.

O altă opțiune ce îi va bucura pe cei care migrează de la PC la o consolă de nouă generație precum PlayStation 5 este și posibilitatea de a controla Call of Duty: Black Ops Cold War prin intermediul mouse-ului și al tastaturii. Pierdeți însă feedback-ul excelent pe care triggerele controller-ul DualSense îl oferă, în funcție de arma cu care trageți.

Nu în ultimul rând, rămâne problema spațiului ocupat pe SSD-ul PS5: în forma sa actuală, neintegrat încă cu modul Warzone, Call of Duty: Black Ops Cold War necesită aproximativ 140GB. În acest pachet primiți însă campania single player, modul multiplayer tradițional, precum și modurile Zombies și Dead Ops Arcade.