Puține companii au știut să exploateze factorul nostalgic așa cum a făcut-o Capcom, care a lansat fie remasterizări ale unor titluri de succes, cum este recentul Dead Rising Deluxe Remaster, fie remake-uri complete, precum foarte apreciatele Resident Evil 2, Resident Evil 3 și Resident Evil 4. Marvel vs. Capcom Fighting Collection: Arcade Classics nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii, scopul principal al acestei colecții fiind să ofere o experiență arcade autentică, precum în sălile de jocuri, pentru titlurile incluse: X-Men: Children of the Atom, Marvel Super Heroes, X-Men vs. Street Fighter, Marvel Super Heroes vs. Street Fighter, Marvel vs. Capcom, Marvel vs. Capcom 2 și The Punisher.
Dintre acestea, în afara de MvC2, care a beneficiat de mai multe versiuni pe console, și Marvel vs. Capcom Origins (care includea Marvel Super Heroes și MVC1, pe PS3 și Xbox Live Arcade), majoritatea jocurilor din aceasta colecție nu au fost disponibile pe console până acum.
Iar cea mai importantă caracteristică nouă este posibilitatea de a le juca pe toate online. Deși jocurile au fost păstrate în forma lor originală și rulate prin intermediul unui emulator (ceea ce înseamnă că toate mecanicile și sistemele de joc au fost păstrate, de bine sau de rău, fix așa cum erau), acum toate pot fi abordate și online, inclusiv The Punisher, care are un mod co-op. Modurile online funcționează foarte bine, este bazat pe rollback netcode, fiind oferită inclusiv posibilitatea de a seta cantitatea de input delay (necesară pentru că multe din jocurile vechi nu au fost gândite pentru online play, iar personaje foarte rapide precum Magneto pot cauza probleme dacă delay-ul este prea scăzut).
Porțiunea online oferă opțiunile de bază la care v-ați aștepta: casual și ranked match, opțiunea de spectator pentru a vedea meciurile altor jucători sau High Score Challenge, unde jucătorii pot concura sub un anumit set de reguli.
Colecția vine cu multe opțiuni de a rula fiecare joc, iar ecranul poate fi setat să arate ca unul de cabinet arcade, ajustând dimensiunea sau filtrele folosite. Fiecare joc are un training mode pentru a încerca diferite personaje, a exersa listele de mișcări speciale, cât și pentru a te obișnui cu mecanicile specifice fiecărui titlu în parte. Nivelul de dificultate, damage-ul si timpul fiecărei runde pot fi ajustate, iar jocul în sine poate fi setat să ruleze fix ca unul de pe un cabinet arcade, unde ai un număr limitat de credite pentru a-l termina. Fiecare titlu beneficiază și de un sistem de comenzi simplificat, cu ajutorul căruia se pot executa mișcările speciale doar cu o combinație de direcție și un buton. Evident, acest sistem simplificat nu este disponibil în meciurile ranked.
De asemenea, având în vedere că jocurile incluse sunt rulate prin intermediul unui emulator, se poate salva în orice moment cu ajutorul opțiunii de quick save, permițând astfel jucătorilor să reîncerce rapid o luptă sau un boss mai greu.
De asemenea, colecția oferă acces la întreaga bibliotecă muzicală a jocurilor incluse. Sunt disponibile, pe lângă artwork-urile din jocuri, la o rezoluție foarte mare, și documente de design care, până acum, nu au fost dezvăluite publicului larg. Fanii dedicați pot afla astfel prin ce schimbări au trecut unele personaje până a ajunge în formele lor finale din joc.
Din păcate, faptul că jocurile sunt similare cu cele din sălile de cabinete arcade înseamnă și că lipsesc unele opțiuni mai moderne, cum ar fi un tutorial sau un training mode mai robust pentru cei care chiar vor să le „învețe” cu adevărat. Sistemele evoluează destul de mult pe parcursul celor șase titluri Versus, și nu toate mecanicile sunt clar explicate în cardurile explicative disponibile pentru fiecare joc. De asemenea, utilizând dificultatea standard, veți putea observa exact cum modurile arcade ale acestor jocuri erau concepute special să îți “mănânce” banii, cu lupte destul de dificile.
Din punct de vedere vizual, cele șase jocuri din seriile Versus au îmbătrânit destul de frumos. Stilul artistic este similar cu cel întâlnit în seria Street Fighter Alpha, tranziția spre distribuțiile care includ și personajele din Street Fighter fiind astfel foarte naturală. Fiecare joc poate fi considerat drept un stop-cadru al anilor ‘90. Aspectul personajelor Marvel este bazat pe cele mai populare apariții ale lor din acele vremuri, atât în benzi desenate cât și în animații. Evident, personajele din Street Fighter arată foarte fidel și își păstrează identitatea din seria proprie a celor de la Capcom. În MvC1 și 2, distribuția poate fi considerată o capsulă în timp a jocurilor Capcom de până atunci, având personaje foarte populare precum Megaman, dar și luptători mai puțin cunoscuți, din titluri obscure, pe care cei curioși vor fi nevoiți să le descopere singuri. La vremea lor, aceste jocuri completau perfect experiența unui copil care citea benzi desenate, se uita la desene animate și apoi mergea la sala arcade cu prietenii.
Despre The Punisher trebuie să discutăm separat. Jocul este un sidescroller care poate fi jucat cu Frank Castle, cunoscut drept the Punisher, personajul principal, sau co-op împreună cu Nick Fury, cei doi având acces la aceleași mișcări și arme. Acest titlu din 1993 a fost prima colaborare dintre Marvel și Capcom, iar sistemul său este asemănător cu Final Fight sau Streets of Rage: jocul beneficiază de mai multe stagii/arene și toți inamicii trebuie eliminați înainte de a progresa către următoarea arenă.
Fiecare capitol are un boss la final, iar estetica jocului este violentă și exagerată, Frank având la dispoziție toate armele scăpate de inamici, pe lângă atacurile melee care pot fi legate în combo-uri. Sistemul de luptă e destul de complex, oferind multe interacțiuni, de la apucatul inamicilor, aruncatul de grenade și interacțiuni cu mediul înconjurător. Daca lași jocul pe setările implicite, poți observa iar cum ți-ar fi putut mânca repede toate monedele (alături de nervi), dar, cu opțiunea de a învia instantaneu în orice luptă, experiența devine mult mai distractivă.
Colecția Marvel vs. Capcom Fighting Collection: Arcade Classics ar trebui apreciată de orice fan al acelei ere, indiferent dacă ai apucat sau nu să încerci aceste titluri în sălile arcade. Jocurile incluse sunt prezervate și redate excelent, așa cum merită o serie care s-a bucurat de atât succes și care este iubită de atât de mulți fani. Singurul mare minus este lipsa unor tutoriale avansate, deși oricine își dorește să învețe vreunul dintre jocuri poate găsi online tot felul de ghiduri detaliate, inclusiv pentru The Punisher.