Gotham Knights Review: un’ te-ai dus, Batman, și cu cine ne-ai lăsat?

Dacă sunteți fani de mici Batman, sfatul meu este să nu jucați Gotham Knights. Probabil că, în primă fază, ești tentat să dai de pământ cu jocul, doar pentru că s-a prăpădit Cavalerul Întunecat, Omul Liliac, eroul suprem al copilăriei. Așadar, ca să lucrați un pic la mental, obișnuiți-vă că jocul are loc în Gotham și vei prelua moștenirea lui Batman, cu Red Hood, Batgirl, Nightwing și Robin, adică Jason Todd, Barbara Gordon (fata răposatului comisar Jim), Dick Grayson și  Tim Drake.

Da, este adevărat, toți vor suspina când apar amintiri cu Bruce Wayne, fantoma lui bântuie peste tot și nici dușmanilor tradiționali (Harley Quinn, Cobblepot, adică Pinguinul, Clayface sau Mr. Freeze) nu le vine să creadă. Ce să mai, e jale peste tot!

Co-op cu juniorii Cavalerului Întunecat

Să purcedem la drum cu Gotham Knights. În mare parte, Gotham-ul nu este atât de mare precum în seria Arkham, sau poate doar mi se pare. Ideea este că poți alege oricând, dacă te întorci la centrul de comandă, dintre Batgirl, Red Hood, Nightwing și Robin – care se luptă să se regăsească și să-și perfecționeze abilitățile în absența mentorului lor. În clopotniță, adică sediul central, este recomandat să schimbați între eroi, pentru că veți găsi amintiri cu Batman și secvențe care întăresc povestea. Batcycle-ul este principalul mijloc de transport, dar sfatul meu este să folosiți batrope, pentru că pe clădiri și deasupra Gotham-ului vă veți simți mai… supereroi. Cu Batcycle-ul, poliția vine imediat după voi. Da, în epoca nouă, fără Jim Gordon, poliția îi consideră răufăcători și pe justițiarii nopții.

De asemenea, Gotham Knights imprumută elemente nu doar din jocurile anterioare Batman, ci și dintr-o serie mai veche, clădită pe ideea de RPG open-world: The Division de la Ubisoft. Co-op-ul este noutatea, dar sfatul meu este să jucați cu prietenii: dacă lăsați sesiunea voastră deschisă, vor intra peste voi tot felul de copii sau jucători haotici, care mai mult încurcă. Astfel, deși co-op merge foarte bine, am preferat, în majoritatea timpului, varianta single player.

Mult grinding, parcă prea mult…

Misiunile au niveluri recomandate: în funcție de nivelul personajului tău, când vrei să pornești o misiune principală sau secundară, ți se spune dacă este momentul să continui sau să mai aștepți. Răufăcătorii sunt numeroși: freaks, lunetiști, oameni-tanc, cu scuturi, tehnicieni care lansează drone sau asasini care aruncă cocktailuri Molotov. Pentru a le face față, pentru a rămâne competitiv sau pentru a vă crea versiuni mai puternice ale echipamentelor, trebuie să faceți grinding la greu.

Misiunile secundare sunt super repetitive: aceiași adversari, aceleași bătălii, dar măcar ai și varianta de a-i reduce la tăcere în modul stealth. Și aici mă cam pierde Gotham Knights. La un moment dat, inventarul personajelor devine o traistă aglomerată, iar orele pierdute în misiuni secundare fără istoric, mai monotone decât un meci de Liga 2, sunt timpi morți într-un joc bun, ca structură. Simți că îți strică experiența de joc, iar diferențele de nivel nu se reflectă în animații, care rămân aceleași și aceleași. Și doar atunci când înfrunți valuri de inamici, parcă simți o adevărată provocare, iar aceste lupte pot dura chiar și până la zece minute.

Și eu cu cine joc?

Ajungem și la alegerea personajelor: după ce am văzut că am povești și secvențe cinematice la toți, am zis că, după câte o misiune principală, să schimb între ele. Batgirl este fulgerătoare, se învârte peste tot, o veritabilă Chun Li modernă care nu se ferește de combo-uri. Robin este un gadget boy, care utilizează momeli holografice sau plasează mine cu praștia lui. Red Hood este omul-tanc, cu mușchi, care fie moare cu inamicul de gât, fie ține mulțimile la distanță cu pistolul, în timp ce Nightwing se comportă ca un border collie hiperactiv, care sare din adversar în adversar. Și tot jucând cu ei, veți descoperi o poveste interesantă, o temă demnă de Batman, cu secrete neștiute din viața lui Bruce Wayne, dar mai ales, pentru prima dată, veți simți și partea umană a marilor dușmani din viața Cavalerului Întunecat.

Mie îmi plac jocurile care au stealth, să mergi pâș-pâș și “să le dai somn” inamicilor. Iar acest aspect reprezintă poate cea mai mare dezamăgire din Gotham Knights. Acolo unde Batman excela, subalternii săi ai impresia că sunt de nivelul rezervelor de la FCSB, strică tot după 2-3 incursiuni stealth. Păcat, pentru că există câteva misiuni foarte bune, cu camere de luat vederi, pe care trebuie să le păcălești, ce implică rezolvarea unor puzzle-uri pentru a recupera date importante.

Batman, Batman, băiat bun…

Gotham Knights se îmbunătățește odată cu orele petrecute în el, eroii tăi devenind din ce în ce mai puternici, pe măsură ce povestea pătrunde devine mai „dark”. Iar asta reprezintă cea mai mare atracție a orașului Gotham, înclinația sa pentru răufăcătorii compleți, amplificată și de personajul “întortocheat” reprezentat de Batman. Din păcate, Gotham Knights tinde mai degrabă spre partea de desen animat a termenului, fără nimic cu adevărat întunecat, fără nimic dramatic. Odată deschisă întreaga hartă, ai o grămadă de făcut: curse opționale cu batcycle-ul, obiecte colecționabile de găsit și puncte de teleportare rapidă, pe care le poți debloca plimbându-te și dezactivând niște drone.

Trebuie menționat și aspectul grafic destul de monoton, oarecum lipsit de spectaculozitatea și viața din Batman: Arkham Knight, chiar dacă Gotham Knights se laudă, cel puțin pe PC, cu Ray Tracing și alte briz-briz-uri vizuale. Iar dacă aveți ghinionul să jucați pe un PS5 sau Xbox Series X|S, condoleanțe framerate-ului, care s-a stins odată cu Bruce Wayne, probabil. Nu este de mirare că edițiile pentru PS4 și Xbox One au fost anulate, în aceste condiții.

La final, sincer, mi se pare nefericită comparația dintre Gotham Knights și restul titlurilor Batman din seria Arkham, chiar dacă jocul insistă asupra acestui lucru, iar povestea ni-l tot scoate în față pe Bruce Wayne și se agață nebunește de ideile din trilogia celor de la Rocksteady.

În concluzie, Gotham Knights este o experiență câteodată plăcută, alteori repetitivă și un pic cam fadă. Și chiar dacă Batman a murit de atâtea ori în benzile desenate, Gotham Knights are nevoie de “moștenirea” sa pentru a capta interesul, neputând supraviețui pe cont propriu.