Criza mondială a cipurilor nu a fost deloc blândă, iar pasionații de jocuri s-au numărat printre cele mai afectate categorii de utilizatori: plăcile video performante pentru PC au devenit din ce în ce mai rare, stocurile mult spus sărăcăcioase, iar prețurile, acolo exista disponibilitate, de-a dreptul prohibitive pentru un gamer de rând. În aceste condiții, ne întoarcem din nou către domeniul laptop-urilor de gaming, capabil să ofere alternative viabile în acest moment, mai ales grație implementării în aceste dispozitive ale unor noi tehnologii, precum NVIDIA DLSS (Deep Learning Super Sampling).
În timp ce soluțiile video cu adevărat performante pentru PC sunt foarte rare și scumpe în acest moment, laptop-urile de gaming sunt ceva mai ușor de găsit. Chiar dacă la prima vedere, și în aceste cazuri, prețurile pot părea cam ridicate, la un calcul simplu observăm că suma componentelor achiziționate individual ar depăși cu mult prețul de magazin al unui asemenea dispozitiv.
Totuși, chiar dacă producătorii de laptop-uri s-au mândrit mereu cu implementarea celor mai noi componente provenite de la Intel, AMD sau NVIDIA, performanțele oferite de platformele mobile ale acestor companii au avut de suferit în comparație cu alternativele dedicate computerelor desktop. Este și normal: componentele de laptop sunt deseori „miniaturizate” față de cele tradiționale, iar consumul acestora de energie diminuat, pentru a oferi un raport autonomie/performanță cât mai avantajos.
Totuși, grație unor metode din ce în ce mai performante, cum ar fi tehnologia DLSS, diferențele dintre soluțiile video mobile și cele desktop se micșorează pe zi ce trece. Pentru cei care nu știu încă, Deep Learning Super Sampling este o metodă de upscaling a imaginii finale afișate de un joc: se pornește de la o sursă de rezoluție inferioară și, prin intermediul procesării AI oferite de nucleele Tensor integrate în soluțiile video GeForce RTX, este reconstruită o imagine de rezoluție superioară. Procesarea internă având loc într-o rezoluție mai mică, sporul de performanță este consistent, iar pierderile calitative minime.
Pentru a demonstra utilitatea acestei metode dar și viabilitatea unui laptop de gaming modern, am avut la dispoziție modelul ASUS ROG Strix G15 G513QR, echipat cu o configurație de top:
Iar misiunea acestuia nu a fost deloc ușoară: am realizat o selecție de titluri recente, unele dintre ele destul de pretențioase, majoritatea oferind suport și pentru efecte de tip Ray Tracing prin intermediul implementării NVIDIA RTX. Și, cu ajutorul DLSS, am încercat să obținem framerate-uri de cel puțin 60fps în toate jocurile menționate mai jos, sacrificând cât mai puțin în ceea ce privește detaliile grafice și păstrând rezoluția nativă de 2560×1440 a afișajului. Toate testele le-am realizat cu laptopul alimentat de la priză și cu preset-ul de performanță Turbo selectat din software-ul proprietar oferit de ASUS.
Pe lângă faptul că avem de-a face cu unul dintre cele mai arătoase jocuri de curse ale momentului, F1 2020 de la Codemasters s-a dovedit a fi și unul dintre cele mai bine optimizate titluri din lista noastră. Pe scurt, urcând nivelul detaliilor la preset-ul Ultra High și activând NVIDIA DLSS, nu am avut niciun fel de probleme în a obține framerate-uri excelente.
Mai exact, în condiții de curse normale, pe circuite tradiționale și cu vreme bună, framerate-ul s-a menținut la o medie de 120 de cadre pe secundă, o valoare numai bună pentru a profita și de rata de refresh crescută a ecranului.
În condiții mai stresante, pe unul dintre cele mai aglomerate circuite stradale din joc (Monaco) și pe ploaie, media cadrelor pe secundă a scăzut în jurul valorii de 100fps, în continuare absolut suficient pentru o experiență de gaming de calitate.
Abia așteptam să retestez first person shooter-ul celor de la id Software, mai ales în condițiile în care jocul tocmai a primit un nou update, ce-i adăugă reflexii redate cu ajutorul tehnicilor Ray Tracing, precum și suport pentru NVIDIA DLSS.
Iar rezultate au fost îmbucurătoare: notoriu pentru optimizarea sa exemplară, DOOM Eternal, chiar și „împins” la setările calitative maxime (Ultra Nightmare), cu Ray Tracing activat, a livrat 90-100fps în permanență, grație activării preset-ului Quality pentru DLSS. Astfel, jocul nu numai că livrează un nivel vizual impresionant, dar o face oferind performanță la care alte titluri cu pretenții nici nu îndrăznesc să viseze.
Am știut că versiunea Enhanced Edition a jocului Metro Exodus va fi sigur prezentă în selecția de titluri testate atunci când 4A Games a confirmat că a reproiectat întregul motor grafic al jocului pentru a scoate în evidență efecte precum iluminarea sau reflexiile redate cu Ray Tracing.
Iar o asemenea implementare rămâne foarte pretențioasă, framerate-ul indicat de benchmark-ul intern al jocului, în condițiile selectării nivelul grafic maxim (Extreme) și Ray Tracing Ultra, fiind mulțumitor, însă insuficient pentru o experiență cu adevărat fluentă. Astfel, cu DLSS Quality, am obținut o medie de 42fps, punctul de la care am plecat pentru a găsi combinația de setări ideală pentru a livra mult doritele 60fps.
Am recurs la preset-urile DLSS Balanced sau Performance, păstrând același nivel ridicat al detaliilor, însă sporurile de performanță s-au oprit la 46fps, respectiv 48fps, în continuare sub standardul pe care ni-l impusesem din start.
Am renunțat la preset-ul de shading Extreme în favoarea celui Ultra, păstrând însă calitatea pentru Ray Tracing pe Ultra și DLSS Quality, performanța crescând până la 52fps. Coborând Ray Tracing pe High, am obținut apoi 56fps, o valoare mult mai apropiată de ținta inițială. Apoi, prin simpla cumutare a calității DLSS pe Balanced, ne-am atins obiectivul: 61fps în Metro Exodus Enhanced Edition, cu shading Ultra și Ray Tracing High, o valoare suficientă pentru o experiență fluentă și arătoasă.
Mă așteptam ca ediția remasterizată a jocului Crysis să dea ceva de furcă laptop-ului testat, mai ales că nici originalul, dar nici noua versiune Remastered nu sunt tocmai cunoscute pentru nivelul lor de optimizare.
Astfel, rezultatele au fost un pic surprizătoare, Crysis Remastered dovedindu-se jucabil chiar și cu toate efectele grafice împinse către preset-ul maxim permis de joc (Can it run Crysis?). Totuși, în modurile Can it run Crysis? și Very High, cu DLSS activat pe setarea Quality, framerate-ul s-a dovedit a fi mult prea variabil, cu dese coborâri sub borna de 60fps.
Setările recomandate chiar de către joc – nivel general al detaliilor High (cu RT activat) și DLSS Quality – au dus la un spor de performanță vizibil: chiar dacă framerate-ul a rămas un pic cam variabil pentru gusturile mele, acesta nu a mai scăzut sub 60 de cadre pe secundă.
Devenit faimos în urma scandalurilor legate de numeroasele sale bug-uri și starea nefinisată în care a fost lansat, Cyberpunk 2077 rămâne totuși unul dintre etaloanele grafice în materie de jocuri video actuale. Și, din păcate, și unul dintre cele mai greu de “îmblânzit” titluri atunci când urmărești obținerea unui framerate de peste 60fps, păstrând activate majoritatea opțiunilor grafice.
Am pornit din nou de la limita maximă permisă de setările jocului: preset-ul grafic RT Ultra, Ray Traced Lights urcate pana la nivelul Psycho și DLSS Quality. S-a obținut astfel o medie de 30-40fps, însă cu sacadări evidente mai ales în scenele aglomerate ale jocului.
Renunțând la RT Lights Psycho în favoarea setării RT Lights Ultra, performanța medie s-a apropiat de 35-40fps, în continuare insuficientă pentru nivelul pe care ni-l propusesem inițial. Am coborât nivelul general de detalii la preset-ul RT Medium, păstrând DLSS Quality activat, framerate-ul mediu crescând la valori de 45-50fps.
Am ajuns astfel la concluzia că, dacă vrem să atingem ținta de performanță, va trebui să renunțăm la implementarea Ray Tracing din Cyberpunk 2077. Astfel, folosind preset-ul general Ultra Detail (cel mai ridicat ce nu implică activarea RT) și DLSS Quality, am obținut mult dorita medie de 60fps, făcându-se simțite, în continuare, unele scăderi ocazionale sub această valoare.
Jocul celor de la Ubisoft s-a dovedit a fi cel mai pretențios din acest test, chiar dacă rezultatele vizuale poate nu au fost la fel de spectaculoase precum cele livrate de alte titluri menționate anterior.
Urcarea setărilor grafice la preset-ul maxim (Ultra), cu reflexiile Ray Traced pornite la nivelul Ultra și DLSS Quality ar putea satisface utilizatorii obișnuiți cu consolele: 33fps în medie. Modificarea setării reflexiilor RT pe nivelul High a dus la un spor minim de performanță: o medie de 37fps.
După mai multe încercări nereușite, am ajuns la concluzia că implementarea RT din Watch Dogs Legion este pur și simplu mult prea solicitantă: cu preset-ul grafic Ultra, reflexiile RT dezactivate și DLSS Quality am obținut o valoare medie mult mai consistentă: 48fps. De aici, a fost nevoie doar de scăderea cu o treaptă a nivelului general al detaliilor, de la Ultra la Very High, obținând astfel 59fps, suficient prea o experiență fluentă. Trebuie menționat că acest tweaking manual a dat rezultate chiar mai bune decât setările auto-recomandate de joc, care au livrat numai 57fps în medie.
Pentru a încerca totuși să obținem framerate-ul dorit fără să renunțăm la Ray Tracing, am scăzut nivelul general al detaliilor la Medium, reflexiile RT la valoarea minimă, apelând chiar și la preset-ul Performance pentru DLSS, însă tot nu am urcat peste 49fps.
Am mers până și la scăderea rezoluției de la 2560×1440 la 1920×1080, însă nici în acest caz nu am reușit să depășim 50fps cu reflexiile RT activate. Așadar, pentru un joc precum Watch Dogs Legion, a cărui optimizare lasă de dorit, soluția pentru a atinge 60fps este dezactivarea Ray Tracing-ului.
Este limpede că, și atunci când jocurile se numără printre cele mai recente și pretențioase, soluții precum DLSS pot duce la rezultatele dorite: păstrarea nivelului ridicat de detalii grafice și obținerea unor framerate-uri fluente, în condițiile utilizării unui dispozitiv de gaming portabil.
Totuși, trebuie să fim conștienți că dezactivarea unor opțiuni avansate, precum cele ce țin de Ray Tracing, s-ar putea să fie necesare pentru a menține un nivel corespunzător al performanțelor.