Trebuie să recunosc că, atunci când vine vorba de gaming-ul pe PC, în ultimii ani m-am concentrat pe propriul sistem desktop, neglijând în mare parte evoluția hardware-ului dedicat de pe laptop-uri. Astfel, când mi s-a oferit ocazia de a testa cum se comportă un laptop contemporan în cele mai solicitante jocuri ale momentului, nu am putut-o refuza.
Mai ales în condițiile în care, MSI Katana 15 B13VGK-1813XRO, laptop-ul sosit pentru teste, nu reprezintă neapărat un model foarte scump, ci mai degrabă un laptop de gaming „onest”, cu o configurație echilibrată, având în vedere prețul la care este disponibil. Laptop-ul, a cărui configurație poate fi consultată în continuare, se comercializează la un preț de aproximativ 7400 lei, un cost corect în comparație cu eventuala sumă cumulată a componentelor sale. O configurație similară, cu stocare mai redusă, poate fi cumpărată chiar și mai ieftin.
Da, nu beneficiază de cea mai recentă generație de procesoare mobile de la Intel și nici de vreo rezoluție astronomică a display-ului, însă acest model are alte atuuri. Mai exact, panel-ul utilizat pentru ecran are o rată de refresh de 144Hz, perfectă pentru a putea profita de framerate-uri mai ridicate în jocuri, dar și cât se poate de potrivită pentru o utilizare fluentă a interfeței din Windows.
Iar în privința cipului video utilizat, următoarele teste ne vor demonstra dacă modelul NVIDIA GeForce RTX 4070 pentru laptop-uri se poate achita cu brio de rularea celor mai solicitante jocuri video ale momentului. Cert este că, pe hârtie, soluția NVIDIA este cât se poate de pregătită pentru acestea: oferă suport pentru toate tehnologiile populare în ziua de astăzi în jocurile de top pentru PC.
Mai exact, efectele grafice speciale precum reflexiile avansate, umbrele mai realiste sau iluminarea globală, redate prin Ray Tracing, pot fi activate și redate direct grație suportului la nivel hardware oferit de cipurile RTX. Mai mult, acestea sunt secondate de DLSS (Deep Learning Super Sampling), o tehnică de upscaling bazată pe AI, care funcționează pe un principiu simplu: cadrele sunt renderizate intern într-o rezoluție mai scăzută și apoi reconstruite, folosind AI-ul, în rezoluția finală. Rezultatele sunt, de cele mai multe ori, de nedeosebit de render-ul direct în rezoluția nativă, creșterea de performanță fiind apreciabilă însă.
De-a lungul anilor, rutinele AI care se ocupă cu acest procedeu de upscaling au fost îmbunătățite constant, DLSS primind și o sumedenie de funcții noi. Versiunea 3.0 a adus Frame Generation, capabil să insereze cadre noi, complet construite cu ajutorul AI-ului, pentru un framerate și mai fluent, iar versiunea 3.5 a venit cu Ray Reconstruction, pentru un spor calitativ al imaginii, AI-ul îmbunătățind aspectul scenelor bogate în efecte bazate pe Ray Tracing. Tot de îmbunătățirea calitativă a imaginilor se ocupă și DLAA (Deep Learning Anti Aliasing), tehnică disponibilă în anumite titluri recente atunci când utilizatorii nu optează pentru upscaling-ul DLSS.
Nu în ultimul rând, NVIDIA Reflex face tot posibilul să elimine latența din jocuri, îmbunătățind responsivitatea experiențelor single player sau aducând un avantaj evident în titlurile multiplayer populare. Mai mult, Reflex este de-a dreptul vital atunci când se activează DLSS 3.0 Frame Generation, compensând eventualul lag apărut în urma generării, de către AI, a cadrelor complet noi.
Însă toata aceasta terminologie și toate explicațiile nu prea contează pentru utilizatorul de rând: acesta dorește să știe dacă un laptop de acest fel poate rula jocurile pretențioase din acest moment și, dacă da, cum se descurcă cu acestea. Și, ca un mic spoiler: da, MSI Katana 15 B13VGK nu a întâmpinat vreo problemă majoră din acest punct de vedere, ba chiar s-a descurcat mult peste așteptările subsemnatului.
Am selectat astfel nu mai puțin de șapte jocuri, noi și foarte noi, atât cu Ray Tracing, cât și fără, unele dintre acestea având reputația de a fi cele mai pretențioase titluri ale momentului, cel puțin în privința cerințelor de sistem. În gama experiențelor fără Ray Tracing, dar care pot profita de pe urma unor tehnologii precum DLSS sau DLAA, regăsim Assassin’s Creed Mirage, cel mai recent titlu al popularei serii de la Ubisoft, precum și Horizon Forbidden West, excelentul action RPG al studioului Guerrilla Games, recent portat de Nixxes Software și pe PC.
În categoria „heavy duty” regăsim Avatar: Frontiers of Pandora, cu un motor grafic Snowdrop actualizat pentru a profita de Ray Tracing în mai toate scenariile de utilizare, dar și Alan Wake 2, poate cel mai „flămând” titlu atunci când vine vorba de resurse hardware, mai ales când Ray Tracing-ul este activat. Mai mult, o versiune mai arătoasă și completă (dar și pretențioasă) de Ray Tracing, numită Path Tracing sau full ray tracing, a fost testată în Cyberpunk 2077: Phantom Liberty (cu modul RT Overdrive activat), dar și în Portal with RTX.
Nu în ultimul rând, categoria „câte un pic din fiecare” este reprezentată de Ratchet & Clank: Rift Apart, un alt titlu sosit recent de pe PS5 pe PC, care oferă suport și pentru efecte cu Ray Tracing (reflexii, umbre, ambient occlusion), cât și pentru upscaling DLSS, Frame Generation și DLAA.
Ca regulă de bază, cu excepția titlurilor unde am adăugat mențiuni suplimentare în acest sens, toate jocurile au fost rulate cu toate setările grafice împinse la maximum, în rezoluția nativă a ecranului (1920×1080), cu profilul „Extreme Performance” activat pentru laptop, utilizând cel mai recent driver Game Ready de la NVIDIA (v552.22). Laptop-ul a rulat conectat la priză prin alimentatorul furnizat de producător în cutie.
Utilizând metoda implicită de upscaling temporal furnizată de producători, Assassin’s Creed Mirage a atins, în benchmark-ul inclus, 94fps, cu toate detaliile grafice împinse la maximum. Pentru o calitate superioară a imaginilor afișate, se poate apela la DLAA (marcat drept DLSS la rezoluție nativă în joc), caz în care framerate-ul mediu afișat este de 90fps.
Pragul de 100 de cadre pe secundă este depășit cu ușurință atunci când se optează pentru DLSS, cu presetul Quality, în acest mod atingându-se 106fps. Cu alte cuvinte, indiferent de soluția de upscaling/AA aleasă, Assassin’s Creed Mirage va livra framerate-uri generoase pe un asemenea laptop, numai bune pentru a profita de ecranul cu rată de refresh ridicată.
După cum aminteam mai devreme, versiunea motorului grafic Snowdrop utilizată de acest joc este construită în jurul tehnicilor bazate pe Ray Tracing, acestea neputând fi dezactivate. Așadar, din postura de joc foarte solicitant din punct de vedere hardware, Avatar: Frontiers of Pandora este redat de laptop-ul testat cu o medie de 63fps, cu DLSS activat pe profilul Ultra Quality.
Pentru un framerate mai crescut, se poate comuta DLSS pe preset-ul Quality, performanța crescând până la 76 de cadre pe secundă. În ambele scenarii, vă puteți bucura de experiența single player din Frontiers of Pandora cu toate detaliile grafice setate pe Ultra.
Eram chiar curios dacă o placă video de laptop poate „duce” o experiență vizuală Path-Traced, cum este Cyberpunk 2077 pe modul RT Overdrive. Spre surpriza mea plăcută, în modul RT Overdrive, cu Frame Generation și Ray Reconstruction activate, iar DLSS setat pe preset-ul Auto, benchmark-ul intern a indicat 65 de cadre pe secundă, adică o experiență perfect jucabilă.
Pentru un spor de calitate a imaginilor, păstrând setările menționate mai jos, însă activând preset-ul Quality pentru DLSS, scăderea de framerate a fost minimă, până la 64fps. De altfel, DLSS este absolut necesar în acest caz pentru un framerate acceptabil: dezactivarea upscaling-ului și activarea DLAA a dus la diminuarea dramatică a performanței, până la numai 18fps.
Cei care își doresc neapărat framerate mai crescut, pot comuta pe modul RT Ultra (fără Path Tracing): cu Frame Generation și DLSS Auto, se obțin nu mai puțin de 90 de cadre pe secundă.
Jocul celor de la Remedy Entertainment își confirmă în continuare renumele de cel mai pretențios titlu al momentului când vine vorba de Ray Tracing: cu toate setările grafice împinse la maximum, inclusiv Path Tracing și Frame Generation activate, cu DLSS Quality, se obțin în jur de 55-60fps în pădure, unul dintre cele mai solicitante medii de joc din Alan Wake 2.
În oraș, însă, în ciuda iluminării complexe și efectelor speciale prezente la tot pasul, framerate-ul urcă până la 70 de cadre pe secundă. Cu alte cuvinte, absolut suficient pentru o experiență horror single player cu ritm lent, așa cum este Alan Wake 2.
Horizon Forbidden West arată și se mișcă incredibil pe PC: cu toate detaliile împinse la maximum, Frame Generation și DLSS activat pe profilul Quality, framerate-ul a oscilat între 100 și 120 de cadre pe secundă în harta introductivă a jocului.
Pentru un spor calitativ, am renunțat la DLSS, dar am activat DLAA, păstrând Frame Generation pornit: framerate-ul s-a situat între 85fps și 100fps în acest caz. Ca experiment, am dezactivat Frame Generation, păstrând DLAA: performanța s-a stabilizat pe la 60-70 de cadre pe secundă.
Personal, aș folosi primul caz descris mai sus, cel cu DLSS Quality, jocul prezentându-se mult mai bine, atât ca nivel al detaliilor afișate, cât și în privința clarității și mai ales a performanței, decât o făcea pe PS5 la lansare.
Portal with RTX a fost lansat, inițial, drept un soi de experiment, titlul celor de la Valve fiind îmbogățit atât cu texturi noi, de înaltă definiție, precum și cu o metodă de render bazată în exclusivitate pe Path Tracing. Drept consecință, deși vorbim despre remasterizarea unui joc destul de vechi, această ediție „with RTX” este foarte solicitantă în privința hardware-ului necesar pentru o experiență fluentă.
Am mers peste setările recomandate de joc la prima sa pornire, comutând DLSS de pe preset-ul Auto pe cel Quality, precum și setările de Ray Tracing de pe High pe Ultra. Pentru performanță adecvată, Frame Generation trebuie activat.
În aceste condiții, am obținut o medie de 70 de cadre pe secundă, framerate-ul minim necoborând sub 60fps, excelent pentru un puzzle game single player.
Trebuie să recunosc că am fost un pic intimidat atunci când am văzut bogăția de opțiuni grafice prezente în meniul jocului. Mi-am luat însă inima în dinți și le-am împins pe toate la maximum, inclusiv pe cele legate de Ray Tracing (reflexii, umbre și ambient occlusion).
Cu DLSS pornit pe preset-ul Quality și Frame Generation activat, am obținut o medie de 80-85fps chiar și în momentele mai aglomerate ale jocului. Pentru un spor calitativ, se poate dezactiva DLSS și porni DLAA drept metodă de anti-aliasing, framerate-ul mediu, în acest caz, stabilizându-se în jurul valorii de 70fps.
Ambele variante propuse oferă calitate a imaginii și performanță peste cele ale versiunii de consolă.
Cred că este mai mult decât evident faptul că un laptop precum MSI Katana 15 B13VGK face față cu brio oricărui joc modern existent, indiferent de nivelul de detalii utilizat sau activarea efectelor avansate de Ray Tracing, în rezoluția nativă a ecranului său.
De asemenea, o astfel de investiție ar trebui să „acopere” și jocurile AAA din viitorul apropiat, titluri precum Star Wars: Outlaws, Vampire: The Masquerade – Bloodlines 2 sau Half-Life 2 RTX promițând optimizări pentru tehnologiile RTX oferite de soluția video GeForce RTX 4070 pentru laptop-uri.
Mai mult, dacă jocurile pentru PC constituie o prioritate, iar spațiul sau bugetul de care dispuneți nu sunt cele mai generoase, un astfel de laptop poate constitui o opțiune demnă de luat în seamă chiar și în detrimentul unei configurații desktop echivalente.