UEFA Euro 2012 Review: mai puţin, mai slab, mai ieftin

De-a lungul timpului, Electronic Arts şi-a format o imagine nu prea plăcută, publisher-ul fiind deseori criticat pentru mai multe decizii – nefericite din punctul de vedere al gamerilor de rând, însă extrem de eficiente atunci cand vine vorba de profit (DLC-uri apărute chiar în ziua lansării unui joc, la preţuri exagerate, legarea anumitor titluri precum Battlefield 3 sau Mass Effect 3 de serviciul Origin, asimilarea şi închiderea unor studiouri cu tradiţie etc.).

Din aceeaşi categorie fac parte şi jocurile sportive anuale. Nu asta a fost însă marea problemă: lumea deja s-a obişnuit cu ciclul de lansare al titlurilor FIFA, spre exemplu, pasionaţii de fotbal virtual având deja pregătite portofele în fiecare toamnă. Ce te faci însă când EA licenţiază vreo competiţie fotbalistică importantă (precum campionatele mondiale sau europene) şi lansează încă un joc, la nici şase luni de la apariţia celui mai recent FIFA? Deşi ai reţineri să mai plăteşti încă o dată aceiaşi bani, nu prea ai de ales, având în vedere că majoritatea comunităţii care joacă online migrează imediat către noul titlu.

Astfel apărea un cerc vicios, prin intermediul căruia EA încasa din ce în ce mai mulţi bani de la consumatorii de jocuri care nu putea trăi fără „drogul lor preferat”. Nu o dată jucătorii au cerut ca Electronic Arts să renunţe la preţurile complete pentru astfel de jocuri „de sezon”, doleanţă neadresată încă până acum. Şi totuşi, într-un final, iată că publisher-ul a plecat urechea la feedback-ul venit din partea fanilor, lansând UEFA Euro 2012 drept expansion downloadabil pentru deja consacratul FIFA 12 (deşi am senzaţia că această mişcare a fost decisă de resursele limitate alocate acestui proiect).

Trecerea către distribuţia digitală înseamnă şi o scădere sesizabilă de preţ: DLC-ul UEFA Euro 2012 poate fi achiziţionat de pe Xbox Live, PlayStation Network sau Origin în schimbul a 20€ (sau 2500 de puncte FIFA), un preţ de trei ori mai mic decât ce am fost obişnuiţi să plătim până acum pentru astfel de jocuri. Totuşi, în ciuda preţului scăzut, UEFA Euro 2012 acoperă cam toate punctele critice: avem turneul final din Polonia şi Ucraina, avem echipele participante şi stadioanele pe care vor avea loc meciurile.

Totuşi, resursele limitate de care vorbeam mai devreme au şi consecinţe mai puţin plăcute: dintre cele 53 de echipe naţionale incluse în pachetul UEFA Euro 2012, o bună parte nu sunt licenţiate, inclusiv unele selecţionate calificate la turneul final. Înţeleg că jucătorii ar putea avea mai puţine pretenţii de la un simplu pachet downloadabil, însă nelicenţiarea unor echipe pentru un produs „oficial” denotă lipsă de respect, atât faţă de competiţia propriu-zisă, cât şi faţă de fani.

Din categoria echipelor „trecute cu vederea” face parte şi nationala României, inclusă în joc, însă fară licenţă. Astfel, asteptaţi-vă să-l întâlniţi din nou pe faimosul Andrei Murgu, acest jucător minune pe care seria FIFA ni-l atribuie de câţiva ani buni. Din fericire, măcar naţionalele mari (gen Spania, Germania etc.) par a fi reproduse corect, cu siglele federaţiilor şi echipamentele corecte.

În ciuda faptului că UEFA Euro 2012 conţine peste 50 de echipe naţionale, jocul nu permite abordarea preliminariilor pentru turneul final, ci doar competiţia în sine. Aşadar, cei care visau să-l întreacă pe Piţurcă şi să califice naţioanala la europene mai au de aşteptat. În schimb, poate fi abordată competiţia propriu-zisă, atât de unul singur, cât şi online (despre acest aspect, un pic mai târziu).

Pe lângă turneul final, EA Sports a mai implementat şi o serie de provocări, şi de această dată inspirate din meciuri reale. Astfel, eşti pus faţă în faţă cu tot felul de scenarii predefinite, cum ar fi învingerea unui adversar cu doar 20 de minute rămase până la sfârşitul partidei. Pentru a nu interveni prea repede plictiseala, lista acestor scenarii este îmbogăţită frecvent.

Totuşi, adevărata vedetă a acestui DLC este noul mod de joc Expedition. Aici îţi poţi selecta un Virtual Pro (jucător vedetă), îţi poţi personaliza sigla şi echipamentul de joc, restul echipei fiind ales din fotbalişti fără nume. Alături de noua „trupă de şoc” poţi încerca să cucereşti Europa, provocând la meciuri selecţionatele naţionale de pe bătrânul continent.

O primă victorie împotriva unei echipe îţi aduce în curtea proprie un jucător din lotul ei extins. După un al doilea succes, le poţi fura una dintre rezerve. Un trio de victorii oferă accesul la unul dintre titularii echipei învinse. În acest fel, cu multă răbdare şi pricepere, poţi avea în curtea proprie cei mai valoroşi fotbalişti europeni.

Nu vă entuziasmaţi însă prea mult: UEFA Euro 2012 este doar un DLC pentru FIFA 12, deci gameplay-ul acestuia din urmă a fost păstrat neschimbat, cu mai toate problemele sale (inclusiv sistemul de-a dreptul cretin de executare al penaltiurilor). Felul în care se comportă AI-ul din competiţiile single player din nou nu are mai nimic în comun cu modul în care reacţionează un jucător uman în cadrul meciurilor online.

Din fericire, după cum am amintit şi mai devreme, multiplayer-ul online este una dintre componentele lui UEFA Euro 2012 care a primit atenţia cuvenită. Există un singur mod de joc dedicat campionatului european propriu-zis, în care matchmaking-ul se ocupă de plasarea jucătorilor în grupe, precum şi de cuplarea acestora în fazele mai avansate ale turneului. Este pastrată şi o evidenţă a turneelor câştigate/pierdute, alături de obişnuitele leaderboards.

Spre deosebire de FIFA 12, unde meciurile ranked erau limitate la cei care folosesc noua metodă de apărare Tactical Defending, online-ul din UEFA Euro 2012 nu mai suferă de pe urma acestei limitări. Astfel, toţi jucătorii, indiferent de preferinţe, au ocazia să-şi măsoare forţele între ei. Din păcate, în versiunea de PC, matchmaking-ul poate da şi rateuri, probabil din cauza numărului mult mai scăzut de jucători decât în cazurile variantelor de console ale jocului.

După parcurgerea acestui add-on, începi să înţelegi de ce perspectiva unui nou titlu separat (vândut la preţ complet) era de-a dreptul revoltătoare: singurele lucruri cu adevărat reuşite din acest DLC sunt modurile Expedition şi online. În rest, avem parte de aceeaşi Mărie cu altă pălărie, de un simplu set de update-uri vizuale pentru conţinutul livrat deja în FIFA 12.