Two Worlds II: Pirates of The Flying Fortress Review: Fără Johnny Depp, dar cu Captain Teal

Dacă Two Worlds II a fost destul de apreciat de jucători, expansion pack-ul Pirates of the Flying Fortress promite tuturor să îndrepte diversele probleme semnalate în original, de la încărcarea interfeţei şi lag-ul ecranului până la vocea personajului principal. În mare parte aceste deziderate sunt îndeplinite, deşi fanii RPG tot s-ar putea să considere că nu s-a făcut prea mult în ideea „lustruirii” gameplay-ului.

Oricum, povestea este foarte bine spusă, şi cinematic, şi în dialoguri, iar cele circa 15 ore de aventură sunt cu mult peste ce oferă DLC-urile actuale. De fapt, add-on-ul este integrat în joc şi poate fi abordat atât cu personajul din original, dar şi direct după crearea unui nou erou. Astfel, te trezeşti pe nava The Wandering Wraith, sub comanda căpitanului Teal, personaj fără niciun fel de milă sau iubire decât pentru piesele de aur, bijuterii şi, eventual, marea sa dragoste pierdută pierdută pe undeva printr-un arhipelag blestemat, populat doar de monştri flămânzi.

La fel ca în original, eroul câştigă experienţă şi îşi îmbunătăţeşte atributele (stamina, strength, precizie, mana), cu efect direct asupra loviturilor cu armele sau a magiilor. Evident, nici skill-urile nu sunt de ignorat, fie că vrei să fii mag, warrior, ranger sau asasin. Metalurgie, alchimie, fabricare de arme şi armuri pentru warrior, săgeţi otrăvite şi multi-shot pentru arcaş, vrăji de foc, apă, aer şi pământ sau stealth şi capcane pentru asasin sunt tot atâtea metode de a îţi dezvolta abilităţile combative.

Un lucru bun este îmbunătăţirea inventarului, interfaţa fiind mai puţin aglomerată; obiectele nu mai sunt imense şi fiecare inamic are acum un indicator de damage individual; „cercetaşul” Oculi revine, permiţând în continuare cercetarea terenului de la o distanţă sigură pentru a-ţi putea plănui cum trebuie atacul. Iar planificarea chiar e necesară pentru ca inamicii au mai trecut pe la şcoala de tactică câteva ore şi acum ştiu să se ferească sau să se ascundă, boşii fiind o adevărată bătaie de cap uneori.

Pentru că Two Worlds II este un RPG puţin mai ciudat, avem şi multiplayer, cu patru hărţi noi faţă de cele din original, opt jucători putând să se înfrunte în patru moduri: Deathmatch, Duel, Adventure şi Crystal Hunt. Din păcate, la momentul realizării review-ului, n-am dat şi peste jucătorii necesari pentru a experimenta şi partea de confruntare cu oponenţi umani.

Partea vizuală este în continuare remarcabilă, mai ales că insulele sunt acoperite de jungle dese, viu colorate şi populate cu animale nu tocmai prietenoase. Texturile sunt ceva mai pronunţate, efectele şi umbrele arată mai realist şi avem în plus şi efecte atmosferice. Au fost adăugate şi animaţii faciale pentru a exprima emoţii, iar dialogurile sunt întărite prin diverse efecte cinematografice incluse în secvenţele cinematice.

Coloana sonoră este bogată în sunete care să aducă lumea la viaţă, ba chiar si vocea protagonistului este ceva mai aproape de cea a unui om normal, cam toţi actorii fiind mult mai bine aleşi decât în original. Cum lumea jocului este deschisă şi explorarea permisă prin toate colţurile, variaţia nu lipseşte nici la nivel vizual, nici auditiv.

Pentru fanii seriei Two Worlds, Pirates of the Flying Fortress este un „must have”, iar cele 14 ore de joc chiar sunt interesante, măcar în termeni narativi. Evident, nu toate lucrurile sunt perfecte, dar măcar problemele majore au fost îndepărtate în mare parte; experienţa de joc e mult mai confortabilă, eventual făcând cu ochiul şi jucătorilor care n-au fost tentaţi la început de Two Worlds.