Mafia II: Joe’s Adventures – noi aventuri în Empire City

Mulţi au sperat ca savurosul, dar mult prea scurtul joc Mafia
II, să aibă şi o continuare a povestirii, lăsate din păcate cam
într-un picior de finalul brusc şi fără un deznodământ cert. Până
să avem parte de acea continuare, ne putem delecta cu un nou DLC
pentru Mafia II, cu misiuni ce ne lasă să ne exersăm aptitudinile
de mafioţi.

Joe’s Adventures, mai mult sânge şi gloanţe pe străzile
din Empire Bay

Acţiunea jocului este centrată în jurul lui Joe Barbaro,
partenerul impulsiv şi violent al lui Vito Scaletta din jocul
principal, în peisajul de iarnă al oraşului Empire Bay, din
perioada în care Vitto se afla în închisoare.

DLC-ul se vrea ca o extensie pentru jocul original, completând
povestea iniţială cu detalii din spatele întemniţării lui Vito
Scaletta, în contextul oferit de activităţile mafiote ale familiei
Clemente, responsabilă de trădarea şi trimiterea lui Vito în
închisoare.

Lumea de joc din Empire Bay este completată cu noi locaţii de
vizitat, personalizate cu noi articole de îmbrăcăminte şi melodii
de fundal, oferind un total de 24 misiuni, ce se traduc în
aproximativ opt ore de gameplay. Printre elementele introduse de
acest DLC se numără o maşină şi câteva locaţii noi de explorat:
staţie de metrou, gară, club de yachting, o clădire în construcţie,
supermarket şi un bordel.

Oricât ar încerca să imite atmosfera din povestea iniţială a
jocului Mafia II, Joe’s Adventures are de suferit de pe urma
includerii a prea puţine secvenţe cinematice şi informaţii care să
explice mai bine contextul fiecărei misiuni.

Misiunile, deşi multe la număr, sunt de multe ori prea simple
sau enervant de dificile, în mare parte din cauza modului stângace
în care au fost concepute. De asemenea lipsa unor introduceri mai
detaliate are în un unele situaţii consecinţa unor misiuni care
lasă jucătorul să ghicească singur ce are de făcut. Astfel,
conducerea spre locaţia unei misiuni aflată în celălalt capăt al
oraşului poate deveni o sarcină excesiv de laborioasă sau, mai rău,
sfârşeşti prin a eşua în mod repetat din cauza faptului că modul de
abordare ales pentru îndeplinirea misiunii nu se potriveşte
scenariul avut de gând de către dezvoltatorul jocului.

Acţiunea jocului începe totuşi bine, într-o urmărire cu maşini
pe suprafaţa unui lac îngheţat, pătat desigur de sângele rivalilor
pe care îi vânezi.

Avem parte de alte câteva misiuni incitante şi pline de acţiune,
cum ar fi cea petrecută într-un bordel decorat cu tot ce îi trebuie
unei astfel de locaţii, sau o bătălie cu pistoale şi mitraliere
desfăşurată într-un supermarket, finalizată apoi cu o evadare
presărată de explozii.

Design şi mod de desfăşurare a misiunilor

Neatenţia acordată finisării misiunilor este puţin mai uşor de
suportat graţie calităţii foarte bune a graficii şi atmosfera
indusă de coloana sonoră a jocului.

Efectele speciale sunt foarte bine realizate şi îmbogăţite prin
folosirea din belşug a suportului pentru PhysX, într-atât încât
pune la grea încercare configuraţiile care nu dispun de accelerare
hardware pentru această facilitate. Mă refer desigur la
configuraţiile ce nu dispun de soluţii grafice NVIDIA, pentru care
suportul PhysX este mai bine lăsat dezactivat.

Design-ul nivelelor este foarte expresiv şi făcut cu o mare
atenţie la detalii. Scena din bordel se desfăşoară într-un peisaj
marcat de culori ţipătoare şi decoraţii ostentative, în timp ce
pentru misiunea din supermarket producătorul nu a omis să decoreze
rafturile magazinelor cu produse şi articole menite să recreeze
atmosfera acelor vremuri.

Misiunile sunt jucate contra timp, fiind punctate detalii ca
timpul de joc, viteza cu care conduci şi acrobaţiile pe care le
faci pe străzile oraşului, sau rapiditatea cu care îţi umpli
adversarii de gloanţe. Limita de timp poate fi însă şi un mare
motiv de frustrare, deoarece eşti silit să goneşti pe străzile
oraşului în maşini de epocă, dintre care multe sunt enervant de
lente şi greu de controlat. Mai mult decât atât, vigilenţa peste
măsură a echipajelor de poliţie care împânzesc oraşul şi traficul
aglomerat, caracteristic unei metropole, pot conduce în orice
moment la un sfârşit prematur al misiunii, strivit între fiarele
contorsionate ale vehiculului sau ciuruit de gloanţele
poliţiştilor.

Concluzie

Mafia II: Joe’s Adventures reuşeşte să egaleze pe alocuri
performanţele jocului original, însă cea mai mare parte a
misiunilor nu sunt nimic mai mult decât simple episoade arcade,
frustrante şi obositor de rezolvat, ce nu sunt legate unul cu
celălalt de un fir comun al povestii, altul decât poziţionarea
într-o perioadă de timp ce poate fi identificată în povestea
primului joc.