Încurajate de succesul de piață al consolei Nintendo Swith, numeroase nume mari din industrie, în frunte cu Valve, au îndrăznit să lanseze console portabile de jocuri, bazate pe atuurile fiecărui producător în parte. Spre exemplu, Steam Deck se lăuda cu numeroasele titluri compatibile de pe Steam, rulate însă într-un mediu Linux personalizat, cu tweak-uri “la sânge” realizate chiar de către producătorii seriei Half-Life. În schimb, alternativele precum ASUS ROG Ally sau Lenovo Legion Go au venit cu perspectivele aduse de un hardware mai avansat, dar și cu promisiunea că, în teorie, ar putea rula toate jocurile disponibile pentru Windows 11, fiind echipate cu un astfel de sistem de operare.
Și, în timp ce rezultatele inițiale oferite de fiecare dintre aceste alternative portabile au fost mulțumitoare, odată cu trecerea timpului și inevitabilul avans tehnologic, observăm cum aceste dispozitive ajung să fie depășite, în doar câțiva ani de la apariție, de software-ul disponibil în ziua de azi. În esență, acestea sunt doar niște PC-uri portabile, echipate cu o cantitate finită de memorie RAM, pe care sistemul trebuie să o împartă și cu cipul video integrat. Cu alte cuvinte, slabe șanse pentru ca un PC ce include o soluție video integrată să poată face față celor mai noi apariții, în special titlurilor AAA contemporane.
Există însă o soluție pentru ca acestui gen de console portabile (și nu acestora!) să le fie prelungita durata de viață pe termen lung: streaming-ul de jocuri video din cloud. Iar cea mai robustă astfel de platformă de cloud gaming, cel puțin în regiunea noastră, rămâne GeForce NOW. Așadar, am pus față în față o consolă portabilă de jocuri din această “nouă generație”, în prima faza rulând anumite jocuri în mod nativ, cu același dispozitiv, de această dată rulând aceleași titluri prin streaming, via GeForce NOW.
Pentru acest test am selectat o consolă ASUS Republic of Gamers Ally, primul model, cel lansat în vara anului 2023. Am mers pe această variantă pentru a asigura compatibilitatea (măcar parțială) cu jocurile alese pentru acest test, un mediu de lucru familiar (Windows), dar și un oarecare echilibru la nivel hardware: ROG Ally nu este nici cel mai performant dispozitiv de acest gen (fiind depășit, de exemplu, de ROG Ally X, modelul lansat un an mai târziu), dar nici cel mai slab de pe piață (configurația sa fiind superioară celei din Steam Deck, spre exemplu). Însă, în contextul acestui test, nu prea contează nici denumirea, nici producătorul și nici configurația unui astfel de dispozitiv: important este ca acesta să dispună de acces la GeForce NOW, iar atât Steam Deck, cât și consolele bazate pe Windows, se bucură de aplicații native pentru această platformă de cloud gaming.
Nu în ultimul rând, am optat pentru a testa trei jocuri moderne din punct de vedere tehnologic, recent lansate, plasate însă în categorii diferite: South of Midnight reprezintă profilul jocului AA, nu foarte pretențios, conceput pentru a rula pe o serie cât mai variată de configurații hardware, inclusiv cele caracteristice acestor console; Assassin’s Creed Shadows, pe de altă parte, este un titlu AAA în toată puterea cuvântului, cu o lume de joc extinsă, sute de NPC-uri și o implementare Ray Tracing obligatorie, ce nu poate fi dezactivată decât parțial; în fine, Half-Life 2 RTX (în varianta sa demo) reprezintă o privire aruncată către viitor, fiind vorba despre remaster-ul complet al jocului de la Valve, bazat în întregime pe tehnologii moderne cum ar fi Path Tracing (Full Ray Tracing), neural shaders și înlocuirea asset-urilor vechi cu unele moderne, aduse la standardele vizuale contemporane. Un tech demo care pune probleme și celor mai puternice configurații PC de astăzi și care, să fim sinceri, nici măcar nu poate fi rulat în condiții acceptabile pe o astfel de consolă portabilă.
Lansată în 2023, prima variantă de consolă portabilă de la Republic of Gamers se lăuda cu o configurație echilibrată: un procesor octa-core AMD Ryzen Z1 Extreme, bazat pe nuclee Zen 4, cip grafic integrat AMD Radeon bazat pe arhitectura AMD RDNA 3, cu 12 compute units și o putere de procesare teoretică de maximum 8,6 TFLOPS, 16 GB de memorie RAM LPDDR5-6400 (6 GB au fost alocați cipului video), stocare SSD de 512GB PCIe 4.0 NVMe (înlocuită cu o soluție de 2 TB pentru acest test), conexiune Wi-Fi 6E, precum și un ecran cu diagonala de 7”, rezoluție FullHD 1920×1080, rată de refresh de 120 Hz și suport VRR (FreeSync Premium).
Călcâiul lui Ahile în cazul acestui model este bateria sa, cu capacitate de numai 40 WHr, în ajutorul căreia ASUS a implementat trei profiluri de performanță pentru această consolă: TDP 10W pentru APU (Silent), TDP de 15W (Performance) și TDP de 25/30W (Turbo, cu TDP-ul de 30W disponibil atunci când consola este cuplată la sursa de alimentare). De asemenea, prin intermediul aplicației Armory Crate SE incluse, utilizatorii își pot crea singuri profiluri de performanță personalizate. Astfel, în funcție de pretențiile hardware ale jocului sau aplicației rulate, se poate opta pentru un profil de performanță care să maximizeze durata de viață a bateriei.
Totuși, pentru a obține cele mai bune condiții de rulare nativă a jocurilor selectate pentru acest test, am instalat cele mai noi drivere și actualizări disponibile și am recurs la profilul Turbo cu 30W. De obicei, în acest scenariu de utilizare, bateria de pe ROG Ally face față la maximum 50 min – 1h de gameplay. Pentru a nu ne lovi de astfel de limite, am ținut consola cuplată la sursa de alimentare.
În schimb, pentru rularea acestor jocuri cu GeForce NOW, se poate recurge la orice profil de performanță, rularea propriu-zisă a fluxului video furnizat din cloud nefiind deloc solicitantă: mai toate componentele moderne includ suport pentru decodarea hardware a acestor fluxuri video. Așadar, pe o astfel de consolă, te poți juca mai mult atunci când rulezi titlurile preferate din cloud, bateria nefiind afectată de genul jocului sau pretențiile sale hardware. Cu un model precum acest ROG Ally din test, ne putem aștepta și la peste 5 ore de cloud gaming continuu, cu o singură încărcare a bateriei.
Pe parcursul testului, consola ROG Ally a fost conectată la un modem Wi-Fi 5, prin intermediul unei conexiuni la banda de 5 GHz.
Platforma de cloud gaming GeForce NOW nu este un jucător tocmai nou pe piața de cloud gaming, fiind disponibilă, într-o formă sau alta, de aproape un deceniu. Totuși, recent s-au împlinit 5 ani de la apariția sa în forma actuală, perioadă în care NVIDIA a adus numeroase îmbunătățiri acestei soluții. Spre exemplu, serverele de pe care se rulează jocurile în cloud sunt echipate cu soluții video echivalente cu GeForce RTX 4080, oferind astfel acces la setările grafice maxime ale acestor titluri și aproape toate tehnologiile moderne, cum ar fi DLSS, Ray Tracing, Path Tracing sau NVIDIA Reflex. De asemenea, jocurile pot fi rulate în rezoluții mari, până la 4K, aspect ratio ultra-wide și rate de refresh ce pot urca până la 240 Hz.
Un alt aspect distinctiv pentru GeForce NOW este posibilitatea de a rula, prin intermediul acestui serviciu, jocurile pe care utilizatorul le deține deja pe platforme precum Steam, Epic Games Store, Battle.net, Ubisoft Connect, Xbox (Microsoft Store) sau chiar titluri incluse în abonamentul Game Pass pentru PC. Spre exemplu, jocurile alese pentru acest test au provenit de pe Steam (South of Midnight și Half-Life 2 RTX) și Ubisoft Connect (Assassin’s Creed Shadows).
GeForce NOW dispune de mai multe tipuri de abonamente, în funcție de facilitățile pe care utilizatorii doresc să le aibă la dispoziție: varianta Free nu costă nimic, însă sesiunile de gaming nu pot depăși 1 oră; varianta Performance aduce sesiunile de gaming la maximum 6 ore consecutive, permite rezoluție 1440p și activarea efectelor RTX (în schimbul a 4,39€ pe zi, 10,99€ pe lună sau 54,99€ pentru 6 luni); iar varianta Ultimate mărește miza cu sesiuni de gaming de 8 ore, acces prioritar la servere, activarea RTX, DLSS (Super Resolution, Frame Generation și chiar noul model de reconstrucție Transformer) și Reflex, rezoluție 4K și 240fps (în schimbul a 8,79€ pe zi, 21,99€ pe lună sau 109,99€ pentru 6 luni). Pentru bunul mers al acestui test, NVIDIA ne-a pus la dispoziție un abonament GeForce NOW Ultimate.
Instalarea GeForce NOW pe o consolă ROG Ally se desfășoară ca în cazul oricărui PC echipat cu sistem de operare Windows: se descarcă aplicația de pe site-ul oficial, se instalează, vă conectați cu contul personal NVIDIA, iar apoi, din setări, sincronizați biblioteca GeForce NOW cu cele de pe platformele Steam, Epic Games, Ubisoft Connect etc. Ca pas suplimentar, am atașat în imaginea de mai sus setările suplimentare realizate specific pentru consola ROG Ally, cu rezoluția stream-ului setată la 1920×1080, streaming la 120fps pentru a acomoda ecranul cu rată de refresh de 120 Hz etc.
Indiferent însă de consola portabilă pe care o utilizați, instalarea GeForce NOW ar trebui să fie facilă, chiar și Steam Deck, care rulează SteamOS (o versiune personalizată de Linux), beneficiind de o aplicație nativă a acestui serviciu de cloud gaming. Va trebui însă să vă personalizați experiența de streaming în funcție de dispozitivul pe care doriți să vă jucați: Lenovo Legion Go, spre exemplu, oferă un ecran cu rezoluție de 2560×1600, deci ar trebui ajustată rezoluția de streaming, în timp ce modelele OLED de Steam Deck includ suport HDR, deci puteți activa și această opțiune din setările GeForce NOW.
Odată stabiliți acești parametri, din secțiunea Games vă puteți alege ce joc doriți să porniți. Și, odată lansat, acesta se va comporta normal, ca și cum l-ați rula nativ. GeForce NOW oferă suport pentru controllere, deci veți putea folosi fără probleme direct stick-urile și butoanele incluse pe console pentru a vă juca. Când doriți să încheiați sesiunea de gaming, ieșiți pur și simplu din joc așa cum ați face-o și atunci când îl rulați nativ.
După cum spuneam mai devreme, deși avem parte de o lansare recentă, South of Midnight nu este tocmai un titlu pretențios, rulând nativ relativ bine pe o gamă variată de sisteme. Iar o consolă precum ROG Ally nu face excepție: unealta de auto-configurare inclusă de producători în meniul jocului sugerează o rezoluție de 1920×1080, cu upscaling temporal TAAU setat pe profilul Performance și, din păcate, toate opțiunile grafice setate pe Low.
În aceste condiții, jocul a rulat cu framerate-uri care au variat între 70fps în zonele mai liniștite și 45-50fps în timpul luptelor sau în ariile mai aglomerate. De asemenea, setarea nivelului de detalii pe Low este evidentă la tot pasul, jocul aratând destul de șters și blurry, iar reconstrucția TAAU se dovedește defectuoasă în special în ceea ce privește efectele de particule, foarte pixelizate. Cu alte cuvinte, cât de cât acceptabil, dar se poate și mai bine.
Chiar mult mai bine: procesul de auto-configurare, atunci când jocul a fost rulat prin GeForce NOW, a sugerat aceeași rezoluție (cea nativă a consolei, de altfel), upscaling DLSS cu setarea DLAA (deci fără nicio pierdere calitativă, doar cu filtru AA aplicat cu ajutorul AI-ului) și, în rest, toate opțiunile grafice urcate la Ultra. Chiar și cu nivelul detaliilor semnificativ mai bun și fără artefacte vizuale, și performanța a fost mult mai ridicată: pe la 100fps în zonele mai puțin aglomerate și 70-80fps în toiul luptelor. Daca recurgeam la profilul Quality pentru DLSS, în loc de DLAA, am fi menținut probabil și confruntările la peste 100fps.
În privința latenței (timpului scurs dintre apăsarea fizică a unui buton și până la executarea propriu-zisă a acțiunii pe ecran), nu am simțit diferențe notabile între rularea nativă și cea din cloud, performanța superioară, precum și condițiile vizuale mult mai calitative fiind clar de partea variantei rulate prin GeForce NOW.
Lansat acum aproximativ o lună, Assassin’s Creed Shadows este un titlu open world modern, pentru redarea căruia Ubisoft a optat pentru o soluție obligatorie de Ray Tracing, care asigură iluminarea globală mult mai realista a mediului înconjurător. Din fericire pentru cei care nu dispun de soluții RT dedicate, acest tip de iluminare poate fi restrâns la regiunea ascunzătorii asasinilor, neafectând, teoretic, performanța din restul lumii de joc.
După cum era de așteptat, găsirea unor setări video care să poată permite rularea nativă a lui Assassin’s Creed Shadows pe o consolă precum ROG Ally nu este o sarcină tocmai simplă. Pentru a obține un nivel de performanță cât de cât acceptabil am fost nevoiți să reducem rezoluția de redare la numai 1280×720. Upscaler-ul a fost lăsat pe Automatic, iar calitatea acestuia pe profilul Balanced, artefactele de reconstrucție întâlnite la tot pasul (de la conturul personajului principal atunci când acesta este animat și până la pixelizarea excesivă a efectelor de particule) indicând că ar fi fost folosită o soluție gen AMD FSR. De altfel, am fost nevoiți să apelăm la funcția Frame Generation bazată pe AMD FSR pentru a obține framerate-uri jucabile, performanța fără Frame Generation fiind insuficientă.
Totuși, am putut urca preset-ul general de detalii la High, păstrând GI-ul cu RT prezent doar în hideout, memoria grafică necesară pentru acest preset încadrându-se în limita noastră de 6 GB. Cu aceste setări, am obținut în benchmark-ul jocului o medie de 45 de cadre pe secundă (cu un minim de 13fps), undeva la limita jucabilului și un aspect vizual aproape acceptabil.
Atunci când am recurs la rularea jocului prin GeForce NOW, lucrurile s-au îmbunătățit dramatic. Nu am mai făcut rabat la rezoluție, selectând 1080p-ul nativ, am recurs la DLSS pentru upscaling cu profilul Quality (la revedere, artefacte!), și am putut activa preset-ul general de detalii Ultra High, inclusiv iluminarea globala RT prezentă în toate scenele jocului. Pentru un spor de performanță, am activat și DLSS Frame Generation.
Pe lângă calitatea vizuală net superioară, iluminarea mult mai realistă și detaliul mai pronunțat al texturilor, am obținut o medie de 104 fps (minimum 77fps), suficientă pentru a ne bucura de joc pe display-ul de 120 Hz al consolei. Și timpul de răspuns, grație performanței mult mai bune, a fost perceptibil mai bun pe GeForce NOW decât atunci când am rulat jocul nativ.
Am numit aceasta categorie inaccesibilă pentru că jocurile redate cu Path Tracing (Full Ray Tracing) au mari probleme în a rula pe plăcile AMD Radeon dedicate, nici nu mai vorbim de cele integrate, precum este cazul acestor console portabile. În plus, Half-Life 2 RTX este un remaster (al clasicului shooter de la Valve) realizat de comunitate cu ajutorul uneltelor puse la dispoziție de NVIDIA, precum shaderii neurali și RTX Remix, suportul pentru anumite tehnologii proprietare, precum DLSS (cu Frame Generation), fiind vital pentru a putea rula jocul în condiții corespunzătoare.
Astfel, orice tentativă de a încerca Half-Life 2 RTX direct pe ROG Ally ar fi fost sortită eșecului, dovedind că există o limită hardware în privința viitoarelor titluri ce vor putea fi jucate nativ pe o astfel de consolă. Totuși, rulat prin GeForce NOW cu setările video disponibile în imaginea alăturată, demo-ul Half-Life 2 RTX s-a dovedit a fi o experiență mai mult decât plăcută și responsivă, cu framerate-uri aproape în permanență peste cota de 100 de cadre pe secundă.
Astfel, putem trage concluzia că o soluție de cloud gaming precum GeForce NOW, utilizată pe aceste console portabile (și nu numai!) nu doar că îmbunătățește semnificativ condițiile de rulare ale majorității categoriilor de jocuri compatibile (oferind atât niveluri ale detaliilor superioare, cât și performanțe mai ridicate), dar și deschide poarta acestora către viitor. Consolele tradiționale vor trece linia de sosire la un moment dat, fără a mai fi compatibile cu următoarele generații de jocuri. În schimb, aceste dispozitive portabile vor putea “trăi” în continuare, alimentate fiind de tehnologiile de cloud gaming precum GeForce NOW, care le vor permite să ruleze jocuri mult mai avansate față de hardware-ul lor învechit.