TopSpin 2K25 Review: servești, aștepți returul, c-așa-i în tenis

Foarte mulți ani au trecut de la ultimul joc de tenis bun, cred că Top Spin 4 a fost ultimul; între timp, în zilele de dor, mai încercam Virtua Tennis sau Mario Ace Tennis, cu gândul la “nemuritorul” Super Tennis de pe Super Nintendo. Făcea parte din seria Nekketsu, care mai includea jocuri de baschet, hochei sau fotbat, pe care le alintam drept “fotbal ciumeg”, “baschet ciumeg”, toate erau sporturi “ciumege”.

Cumva, din jocul video de tenis, în toți anii ăștia, lipsea un element super important: biomecanica. Jucătorul dădea impresia că are oase în stomac, că e un robot din ăla setat doar să ajungă să lovească mingea. Animațiile aveau mari deficiențe, iar, dacă te și pricepi la tenis, atunci puteai spune că astea sunt orice altceva, dar nu jocuri despre sportul alb. Orice titlu de profil, fie Triple A, fie mai mic, avea o problemă de biomecanică, totul era artificial și părea că acest sport le dă mari bătăi de cap dezvoltatorilor.

Este cel mai bun joc de tenis

Implicarea 2K nu dădea semne prea bune, ba chiar te gândeai că vor fi repercusiuni, avem atâtea exemple din trecut, cu jocuri cu probleme, bug-uri și microtranzacții forțate. Nu aveai nimic de încredere la bază. Ei bine, doar că după ultimul NBA, pe console, sau ultimul WWE 2K, compania părea că a luat în serios critica fanilor și s-a apucat de treabă. Iar TopSpin 2K25 este cel mai bun simulator de tenis apărut până acum în această viață. Are biomecanică, are atmosferă, are trăire, e viu, e tenis pur. Era și timpul: mă tot gândeam că am ajuns în 2024, s-a retras Federer, Nadal și Djokovic sunt pe ultima sută de metri, viitorul stă în mâinile lui Alcaraz, Sinner, Ruud, Rublev și poate Tsitsipas, la fete o avem pe Iga Swiatek, un fenomen, dar și fetele noastre își fac treaba: Sorana, Jaqueline, Ana Bogdan și probabil Simona, atunci când va reveni.

TopSpin 2K25 este cel mai serios simulator de tenis, cu o intrare în academie, foarte pretențioasă, doar primești sfaturi de la McEnroe. Știu că va fi dificil, sunt 3 etape de parcurs, prima e super ușoară, a doua, după 4-5 ore de exercițiu, o dovedești, iar ultima e deja de profesioniști. Însă ce te învață modul Academy? Strategii de joc, să înțelegi mai ușor sportul acesta atât de complicat; pentru cei care nu știu, o inițiere completă în tenis durează între 3 și 5 ani, asta pentru a stăpâni corect toate loviturile. Aici m-a cucerit TopSpin 2K25. E pretențios, îți arată cât de esențiali sunt pașii spre marea performanță. În ultima vreme, cred că doar în WRC de la EA Sports am simțit acest drum greu spre performanță. E posibil să vă enerveze, să vă frustreze, însă rămâne excepțional, are feeling, mai ales dacă sunteți fani ai tenisului.

Gameplay superb, dificultate brutală

Am început jocul pe normal și nu vedeam mingea de la adversari. Returul adversarului era năucitor, dar după 2 ore începusem să și câștig meciuri. Dacă mutăm pe hard, ai impresia că ești deja jucător profesionist de tenis. E o diferență uriașă, iar adversarii te fac tocană, tocană, tocană. Exact cum spunea Gigi Becali: Repetiție, repetiție, repetiție, repetiție, repetiție, repetiție. Ăsta este și tenisul: deschizi, priză de rever sau de forehand, lovești, din spate în față, de jos în sus, apoi pui racheta în mâna cealaltă și aștepți returul adversarului. Și tot așa. De acolo și până la perfecțiune trebuie să stăpânești topspin-ul, forehand-ul, backhand-ul, lovitura lob lift, cea liftată, mingea cu slice, voleul, dropshot etc. Nu intrăm în lecții despre tenis, dar să știți că jocul asta îți oferă. Fiecare buton are o lovitură specifică, iar liftul și efectul poate fi controlat din direcții, iarăși excepțional.

Scriam în intertitlu că gameplay-ul este superb, da, pentru că simți fiecare lovitură, fizica mingii, biomecanica de lovire, sunetul din momentul impactului dintre rachetă și minge, fabulos. Nu există așa ceva la niciun simulator de tenis. Cei de la 2K și Hangar 13 au făcut o treabă superbă. Fiecare lovitură are farmecul ei, încercați să diversificați, dacă vedeți că un adversar joacă serviciu-vole, ca pe vremuri, sau iese mai des la final, pentru un joc ofensiv, jucați-l cu lof lift și-l mâncați (adică apăsați triunghi, pe PS5). Cu cât înaintați în dificultate, TopSpin 2K25 vă învață să folosiți tot felul de strategii, de aceea este necesar să parcurgeți modul Academie.

Timing-ul este esențial

Dar cel mai important în acest joc este timing-ul. Adică momentul impactului dintre rachetă și minge, pentru că te simți la fiecare atingere ca într-un quick time event. La un timing perfect, adversarul nu are nicio șansă, fie el Sinner sau Alcaraz. Detaliile sunt superbe, de la biomecanica de lovire a mingii, la mișcări, cel puțin serviciul este efectuat cu grație, la care adăugăm și bara de rezistență. Jucătorii se pot accidenta pe parcursul unui sezon solicitant.

Modul MyCareer este cel mai frumos și o capodoperă, pentru că îți creezi propriul jucător și faci ce simți. Structura campaniei este clasică, pe modul tradițional, sesiuni de antrenamente, o sesiune de sparring, unde trebuie să lovești bine plasat și apoi un turneu. Adică fix ce am văzut în toate jocurile de tip simulator sportiv. Există și elemente de RPG, adică fiecare jucător crește, te folosești de puncte și de skill-uri, ajutat de experiență. Și așa îți îmbunătățești și serviciul, forehand-ul sau poate rezistența. Jucătorii vor obosi, se vor accidenta, veți pierde una sau două luni, eu am pierdut și jumătate de an, pentru că am forțat să prind US Open.

Moduri de joc diferite, dar și microtranzacții

Dacă sunteți de tipul hardcore, vă puteți baza pe un joc full, cu 3 din 5 seturi, dar recomand varianta dinamică, aceea cu super tie break sau tie break ori game-uri decisive. E mult mai bun și nu te plictisești, adică vei simți și progresia cum trebuie. Cele mai enervante, ca în orice joc 2K, sunt microtranzacțiile. Adică nu ajunge să fie jocul de tenis perfect tocmai din cauza asta. Aproape totul costă și toate se cumpără cu moneda din joc sau bani reali. Pentru disperații care joacă online, evident că mulți vor sări etapele și vor pune bani grei, asta în condițiile în care ediția Grand Slam costă 115 euro și nu-ți oferă mare lucru.

Jucătorii din realitate nu-s foarte reușiți vizual, mai au de lucru aici artiștii 3D, iar numărul lor este mic, vreo 25. 2K ne promite că vor veni și alții. Nu există Nadal, nu există Djokovic, nici Sinner, nici măcar Simona Halep. Dar o avem pe Emma Răducanu, cea care e aproape retrasă din tenis prea devreme. Alcaraz și Medvedev domină ierarhiile în acest joc.

La final…

Cu turnee de tipul Masters, Grand Slam-uri cu arenele sofisticate și foarte bine făcute, TopSpin 2K25 este cel mai bun joc de tenis apărut vreodată, chiar dacă mai are nevoie de șlefuire și este cam slăbuț la conținut. Dar are o bază solidă, o fundație a gameplay-ului, care dă speranțe mari pe viitor. Seria are astfel potențialul necesar să nu rupă doar fileul, ci și norii. Hai, Simona Halep!