Armored Core 6 Fires of Rubicon Review: Vrei provocare? Îți dau roboții provocare!

Recunosc în fața marii adunări naționale a gamerilor că nu sunt deloc un fan al jocurilor de tip Dark Souls și că am evitat pe cât posibil toate celelalte Armored Core, tocmai pentru că erau de la „sperietoarea” From Software.

Când ajungeți la o vârstă, deși v-ați jucat din fragedă pruncie, vă veți pierde răbdarea, nu veți mai avea toleranță în a vă duela cu un boss a 784-a oară într-o zi. Chiar și așa, am terminat Dark Souls 3 cu ajutor multiplayer, așa că am acceptat provocarea Armored Core 6. Știți vorba aceea, nu poți să te pronunți asupra unui joc dacă nu l-ai încercat.

Stai calm, că nu e Dark Souls! Ei nu…

Evident că înainte de a instala Armored Core 6, mai vorbești în stânga în dreapta cu tovarășii de gaming. “Nu, stai calm, că nu e Dark Souls!”. „Adică este de la From Software, dar e mult mai ușor”. Și intru în joc, dau de pământ cu niște roboței și mă simt deja Dumnezeul jocurilor, cad și explodează unitățile mech în jurul meu, încât mai-mai că mă simțeam în stare să reinstalez Dark Souls II și Cuphead.

Ajung la prima confruntare cu un boss, un elicopter care dă în mine cum dă tocătorul în fasole și-o face iahnie. Pew-pew, bang-bang, your unity is destroyed. Și repet, mai bag o fisă, încă una, ajung la a 15-a încercare. Mă duc cu atac direct, melee, cum îi zice la noi la țară, și din câteva lovituri, elicopterul e oale și ulcele. Deci, carevasăzică ați zis că nu e Dark Souls. Ba fix aia e, doar că de aici e eliminat grinding-ul. Slavă cerului.

Schimbă unitatea mech, nu vezi că e ruginită?

Armored Core 6: Fires of Rubicon schimbă un element important față de jocurile din seria Souls, adică acolo umbli după un build puternic și știi că până la end game îi faci pilaf pe toți. Ei, bine, Armored Core te obligă să încerci toate construcțiile de tip Lego ale robotului tău de luptă, până nimerești una potrivită.

Puteți admira în capturile de ecran din galeria foto un easter egg, un build bazat pe plasmă, cu care “am golit tot” în primele două capitole. Dar asta nu este tot, ca la teleshopping! Din capitolul 3, mech-ul meu era un fel de furcă versus mitralieră, nu mai aveam nicio șansă. Probabil veți găsi recenzii negative pe Steam, tocmai de la fani Dark Souls, de genul “mami, dar eu nu pot să-l bat pe boss-ul ăla și începe și școala!”.

Aici strălucește Armored Core 6, este impresionant câte opțiuni ai pentru a te gândi cum să dai de pământ cu adversarii. De fapt provocările de tip boss fights, că acolo “e șmecheria”. Dacă nu schimbați și nu reconstruiți mech-ul, comparația cu Dark Souls nu prea mai are sens.

Mișcă-te non stop, ca la sârbe și hore

În tinerețe uram Unreal, Counter-Strike și Delta Force, tocmai pentru că nu aveam terebentină precum colegii și prietenii mei, care săreau non-stop și se mișcau pe hărțile alea de zici că cine știe ce pățiseră. Eu mă jucam FIFA, The Sims și RPG-uri, că-ntr-o zi mi-a și zis unul: “Du-te, bă, la șah!”. Și în Armored Core 6 asta este cheia succesului: să te miști non-stop, să nu stai o secundă locului, că ești ras. Ca-ntr-o sârbă oltenească sau o horă la nunțile interminabile din România, chiar mă gândeam să dau drumul pe YouTube la o compilație de sârbe și să mă mișc cu mech-ul non stop. Îmi veți mulțumi mai târziu.

Mobilitatea e baza, iar reverse legs sau cele de cazuar (n.r. – acea pasăre ciudată, care nu poate să zboare, dar care poate ucide și un om cu picioarele puternice) te vor ajuta în mișcări complexe, pe când șenilele de tanc au mobilitate redusă, iar atacuri de tip melee sunt foarte puternice. Apoi, să nu uitați de Training și Arena, unde luptați și primiți bani foarte frumoși, plus upgrade-uri interesante, așa că nu le evitați, vă ajută enorm în dezvoltarea motricității și robotul devine mai puternic, ca-n basme.

Poveste și gameplay peste Dark Souls

Știți foarte bine că Dark Souls are niște povești fără foarte multă substanță, foarte abstracte: și Kafka ar fi adormit dacă le-ar fi citit. În schimb, povestea de aici este “pastă medie”, o veți descoperi și vă va ține acolo, să treceți mai departe, chiar dacă ați murit a 43-a oară la același boss.

Apoi, gameplay-ul e fluent, chiar dacă nu e un joc în care să întâmpini nenumărate unități de roboți, ca-n titluri cu hoarde de zombies, dar fiecare distrugere pe care o faci este recompensată. Să nu mai vorbesc de design-ul hărților: să nu vă așteptați la open world, nu, hărțile sunt micuțe, scriptate, dar o unicitate incredibilă pentru fiecare nivel. Iar dacă vorbim de performanță, pe PC, Armored Core 6 stă bine când vine vorba de optimizare, depășește cu lejeritate 70 fps chiar și atunci când explodează bartai robotul, care nu încape nici pe un monitor ultra wide.

Merită efortul?

Dacă ești un veteran al jocurilor From Software și ținând cont că ai la peste 30 de ore de conținut, cu variante diferite de sfârșit, plus un New Game+, atunci poți să te gândești că, dacă ai trecut de 60 de ore în Armored Core 6, atunci a meritat să plătești 60 de euro. De ce? Pentru că 1 euro per oră de divertisment nu este deloc rău.

Totuși, Armored Core 6: Fires of Rubicon este doar pentru pasionați, pentru cei care vor provocări, care nu se mulțumesc doar cu grafică pixel art, cu 4 click-uri pe minut sau lupte fără adrenalină. Sincer, nu mă așteptam să fie atât de greu, dar pentru că nu are grinding, pentru că există o varietate atât de mare când vine vorba de construcția și upgrade-ul robotului tău. Doar răbdare să aveți. Dacă nu vreți dificultate, atunci stați departe de titlul acesta. Măcar aici scrie: Your Unit is Destroyed, și nu enervantul YOU DIED.