Nu de puține ori m-am întrebat la ce folosește o placă video de mii de lei în cazul în care majoritatea gamerilor se rezumă la titluri Free-to-play, orientate către curentul eSports, destul de nepretențioase în privința necesităților hardware. Cu alte cuvinte, chiar mă ajută să joc League of Legends la 350fps în loc de 200? Da și nu. Pentru a clarifica acest răspuns, destul de confuz, am făcut cunoștință cu NVIDIA Reflex.
Ce încearcă să surmonteze cei de la NVIDIA nu sunt neapărat impedimentele impuse de puterea hardware de care dispune un computer. De exemplu, chiar dacă sistemul dvs. este capabil să livreze framerate-uri amețitoare în anumite jocuri, titlurile eSports, ce necesită un timp de reacție cât mai mic, s-ar putea să nu răspundă la comenzi după cum v-ați aștepta. Și asta pentru că, până ajunge să fie redat pe monitorul computerului, “semnalul” pornit de la comenzile date de utilizator, de la mouse sau tastatură, este procesat de “sistem”, trimis către placa video, care la rândul său, îi dă undă verde pentru a fi livrat către display.
Iar în așa-zisul “sistem”, aceste informații trebuie să treaca prin mai multe etape software (cum ar fi engine-ul folosit de joc, API-urile utilizate de acest engine etc.) și hardware (precum pregătirea de către procesor a “tiparului” fiecărui cadru și livrarea sa către placa video, unde urmează ca acesta să fie construit și, mai apoi, livrat către ieșirea video). Inevitabil, toți acești pași suplimentari, aparent invizibili, adaugă timpi suplimentari între introducerea comenzii și efectul acesteia de pe ecran. Iar denumirea atribuită acestora este simplă: latență.
Nu de puține ori, atunci când vorbeam despre serviciile de game streaming precum Google Stadia, aminteam această latență, acolo traiectoria semnalului având de suferit și de pe urma faptului că jocurile nu sunt rulate local, ci pe niște servere aflate în alt loc de pe glob. Astfel, revenim la întrebarea inițială și dezvoltăm răspunsul negativ: chiar dacă jocul rulează cu sute de cadre pe secundă, o latență crescută poate afecta serios experiența de gaming.
Iar aici intră în scenă NVIDIA Reflex, o suită de rutine software, dar și implementări hardware, gândite special pentru a reduce la minimum latența indusă de aceste hopuri cauzate de sistemul descris mai devreme.
La baza întregii soluții puse la punct de NVIDIA se află un SDK (software development kit), pe care compania îl pune la dispoziția producătorilor de jocuri, special pentru ca aceștia să poată implementa suportul NVIDIA Reflex în titlurile acestora. Iar aceste optimizări sunt incluse de NVIDIA la nivel de drivere, fiind disponibile pentru sistemele echipate cu plăci video din gama NVIDIA GeForce GTX 900 sau mai recente.
Mai pe înțelesul tuturor, NVIDIA a optimizat fluxul informațiilor prin sistem, eliminând sau scurtând anumite etape ce adăugau nedorita latență. Iar, pentru a profita de aceste facilități în jocurile lor, dezvoltatorii trebuie să implementeze acest SDK. Din fericire, numeroase jocuri competitive, precum Fortnite de la Epic Games, Valorant de la Riot Games, Apex Legends, Call of Duty: Modern Warfare, Call of Duty: Warzone, Destiny 2 sau viitorul Call of Duty: Black Ops Cold War includ sau urmează să includă suport pentru NVIDIA Reflex.
Se ajunge astfel ca și atunci când rulați aceste jocuri într-o rezoluție modestă (precum 1080p), un monitor cu rata de refresh de numai 60Hz (adică un maxium 60 de cadre pe secundă), cu o placă video de medie, precum NVIDIA GeForce 1660 Super, să simțiți diferențe notabile între latența pre și post-activării, din setările jocului, a opțiunii NVIDIA Reflex.
Și, ca o părere personală, acesta este principalul avantaj adus de NVIDIA Reflex, mai ales că vorbim despre o soluție implementată la nivel software, disponibilă în mod gratuit atât timp cât dețineți unul dintre jocurile video menționate mai sus (cu condiția de a folosi o placă video cât de cât recentă de la NVIDIA, evident).
Pe de altă parte, funcționalitatea NVIDIA Reflex poate fi îmbunătățită, și chiar îmbogățită, prin adăugarea anumitor componente hardware, unele special gândite și concepute în acest sens. Pentru început, aș vrea să revin la intrebarea din primul paragraf al acestui articol: ajută un framerate de 350fps în comparație cu unul de “numai” 200fps pentru micșorarea latenței?
Și, ca în multe alte domenii, această forță brută poate îmbunătăți situația, chiar dacă nu elimină complet problema. În fond, cu cât mai crescut este framerate-ul unui joc (numărul de cadre afișate în intervalul unei singure secunde), cu atât mai puține milisecunde sunt necesare pentru a construi și afișa fiecare dintre aceste cadre. Deci, în mod logic, și latența de care tot am vorbit va fi mai mică.
După cum puteți vedea și din tabelul de mai jos, simpla înlocuire a plăcii video amintite mai devreme (GeForce GTX 1660 Super) cu o soluție actuală, mult mai performantă, precum NVIDIA GeForce RTX 3080, este capabilă să scadă latența cauzată de sistem de aproape două ori, în jocuri precum Apex Legends, Destiny 2 sau Fortnite.
Și totuși, această putere hardware brută, capabilă să furnizeze framerate-uri amețitoare, de peste 200 de cadre pe secundă, ar fi irosită în absența unui display capabil de rate de refresh corespunzătoare. Iar aici inițiativa NVIDIA Reflex intră într-un tărâm oarecum exotic, NVIDIA lucrând cu anumiți producători de componente pentru a furniza cele mai performante unelte din acest domeniu, atât la nivel hardware, cât și software.
Astfel, pentru a împinge latența și mai jos, dar și pentru a scoate în evidență aceste framerate-uri ridicate, NVIDIA recomandă o serie de monitoare cu rate de refresh de nu mai puțin de 360Hz, ce pot afișa până la 360 de cadre în fiecare secundă. Momentan, gamerii foarte exigenți pot face uz de patru astfel de modele de monitoare: ASUS ROG Swift 360Hz PG259QNR, Acer Predator X25, MSI Oculux NXG253R sau Alienware 25 Gaming Monitor AW252H (pe acesta din urmă l-am putut încerca și noi).
Abia în aceste condiții cu adevărat speciale, cu un sistem echipat cu “monstruosul” GeForce RTX 3080 și refresh-ul împins până la 360Hz, cu ajutorul unuia dintre monitoarele de mai sus, NVIDIA Reflex își arată cu adevărat potențialul maxim: latența scade sub jumătate față de valorile inițiale (1660 Super/60Hz).
Mai mult, aceste monitoare includ, la nivel hardware, facilități strâns legate de NVIDIA Reflex. Spre exemplu, G-SYNC eSports Mode este un mod de afișare special conceput pentru a menține rata de refresh a monitorului la aceeași valoare cu numărul de cadre pe secundă furnizate de placa video, eliminând astfel tearing-ul. În același timp, acest mod face viața mai ușoară pentru profesioniștii eSports: culorile și luminozitatea sunt ajustate, pentru a face, spre exemplu, porțiunile întunecate mai vizibile.
Cireașa de pe tort este însă NVIDIA Reflex Latency Analyzer, o soluție hardware menită să monitorizeze evoluția latenței, din mai multe puncte de vedere: întârzierile ivite din cauza procesului de renderizare, dar și cele cauzate de mouse, de sistem sau chiar de afișaj. Monitoarele amintite mai devreme includ chiar în OSD-urile proprii (on screen display = meniurile de setări) uneltele necesare pentru a putea începe măsuratoarea tuturor acestor tipuri de latențe.
Mai mult, acel SDK NVIDIA Reflex, implementat direct la nivelul driverelor, în combinație cu acest NVIDIA Reflex Latency Analyzer, permite afișarea unor rezultate foarte amănunțite, peste cele indicate de măsurătorile tradiționale de până acum (ce implicau folosirea unor camere video foarte scumpe, capabile să filmeze cu 1000 de cadre pe secundă).
Jucătorii profesioniști, ce caută fiecare soluție posibilă pentru a-și spori competitivitatea, pot analiza astfel cu atenție ce elemente “trag în jos” sistemele lor extrem de performante și pot remedia aceste probleme. Evident, și cei care testează componente hardware și vor să evindențieze latențele acestora vor aprecia această soluție mult mai convenabilă.
Totuși, pentru utilizatorul de rând, costurile se adună și diferențele de numai câteva milisecunde nu aduc beneficii palpabile. Mai ales în condițiile in care doar anumite modele de mouse-uri sunt 100% compatibile cu acest NVIDIA Reflex Latency Analyzer (ROG Chakram Core, Logitech G Pro Wireless, Razer DeathAdder v2 Pro sau SteelSeries Rival 3) și trebuie cuplate direct la monitor pentru a putea funcționa corespunzător. Pentru restul modelelor, NVIDIA intenționeaza să le testeze individual și sa formeze o bază de date capabilă să aproximeze latența medie a fiecarui model de mouse în parte.
Așadar, consider că aspiranții la o carieră în domeniul eSports (și nu numai) nu ar trebui să neglijeze implementarea software de NVIDIA Reflex, aceasta fiind capabilă de rezultate decente fără nicio investiție suplimentară. Doar atunci când vine vorba de profesioniștii în domeniu s-ar putea justifica investiția în opțiunile avansate disponibile în format hardware (cum ar fi plăcile video foarte performante, monitoarele compatibile ce includ NVIDIA Reflex Latency Analyzer sau mouse-urile dedicate).
Sursa foto: NVIDIA