“Nintendo PlayStation”? O alăturare de termeni ciudată chiar şi pentru cei mai puţin pricepuţi în ceea ce priveşte jocurile video, brand-ul PlayStation fiind asociat, încă de la apariţia sa de la mijlocul anilor ’90, cu gigantul echipamentelor electronice Sony. De mai bine de două decenii, Nintendo şi Sony sunt concurenţi pe piaţa software-ului de divertisment, deci cum poate exista un astfel de dispozitiv, un PlayStation realizat de Nintendo?
Ei bine, nu multă lume ştie că PlayStation, la origini, trebuia să fie doar o ediţie actualizată a consolei Super Nintendo Entertainment System (SNES), ce ar fi urmat să adauge un drive optic (CD) acestui dispozitiv, precum şi posibilitatea de a rula jocuri livrate pe un astfel de suport fizic. Cele două companii japoneze aveau o înţelegere în acest sens, însă Nintendo s-a răzgândit pe ultima sută de metri, optând pentru un parteneriat cu Philips în vederea realizării acestui upgrade pentru SNES.
Legenda spune că liderii Sony s-au simţit jigniţi de pe urma acestei “trădări”, iar acesta a fost catalistul care a dus la crearea familiei de console Sony PlayStation. Totuşi, de pe urma acestei colaborări ratate, a rezultat un prototip numit Nintendo PlayStation, care a rămas în posesia lui Olaf Olafsson, fostul preşedinte al Sony Computer Entertainment America. În urma unei licitaţii cauzate de faliment, Terry Diebold, o persoană fără legătura cu industria, a achiziţionat această consolă pentru doar 75$. Aceasta a stat în podul casei lui Diebold până când fiul său, Dan Diebold, a realizat ce veritabilă piesă de colecţie are tatăl său în posesie.
Iar în urma unei noi licitaţii, tatăl şi fiul Diebold, au obţinut nu mai puţin de 300 000 de dolari americani pentru acest “Nintendo PlayStation”. Cu toate taxele, cumpărătorul a plătit nu mai puţin de 360 000 de dolari pentru această consolă-unicat. La această licitaţie se pare că a participat inclusiv Palmer Luckey, fondatorul Oculus, companie-pionier pentru tehnologia VR, achiziţionată între timp de Facebook.