Jocurile anului 2019 (partea a VII-a): cele mai bune jocuri româneşti, realizarea şi dezamăgirea anului

Astăzi am ajuns la finalul listei noastre dedicate celor mai bune jocuri din 2019. Înainte de a porni însă ultimul nostru episod din 2019, să aruncăm o privire la recomandările precedente, începând cu RPG-urile, jocurile cu maşini şi cele de acţiune (prima parte), continuând cu shooterele, jocurile de strategie şi action/adventure (partea a doua), aventurile tradiţionale, simulatoarele sportive şi titlurile horror (partea a treia) şi sfârşind cu jocurile open world, fighting games şi platformere (partea a patra).

De asemenea, partea a cincea a recomandărilor în legătura cu jocurile anului 2019 s-a oprit asupra celor mai bune titluri exclusive de pe PlayStation 4, Xbox One şi Nintendo Switch, în timp ce partea a şasea a fost dedicată titlurilor cu cel mai reuşit multiplayer, cea mai bună grafică şi cea mai captivantă poveste.

Ne face o deosebită plăcere să inaugurăm, cu această ocazie, o nouă categorie – cea a jocurilor video realizate în România –, ce am dori să devină o prezenţă permanentă în cadrul listelor noastre de recomandări şi în următorii ani. Pentru a fi eligibil pentru nominalizarea în cadrul acestei categorii, un joc trebuie fie să fi fost realizat în întregime în ţara noastră, fie o porţiune semnificativă a sa să fie produsă de un studio românesc.

Nu în ultimul rând, “premiul de excelenţă”, acordat pentru companiile şi/sau produsele care au excelat în 2019, a fost redenumit în “realizarea anului”, pentru a constrasta mai bine cu nedorita, dar şi nelipsita, dezamăgire a anului.

Acestea fiind spuse, înainte de trecerea în noul an, redacţiile Go4it şi Go4games vă urează un călduros “La mulţi ani!” şi vă aşteaptă şi în 2020 pentru un an plin de console şi jocuri noi!

JOCURI REALIZATE ÎN ROMÂNIA

GIBBOUS: A CTHULHU ADVENTURE
(Stuck in Attic)
PC/Mac

Dacă v-aţi întrebat vreodată cum ar arăta un joc de genul aventurilor pe care LucasArts le lansa în prima parte a anilor ’90 (Monkey Island, Day of The Tentacle etc.) dacă ar fi fost realizat în România, studioul Stuck in Attic din Târgu Mureş vă oferă răspunsul sub forma lui Gibbous: A Cthulhu Adventure. Umorul specific genului, influenţele vizibile din partea seriei Monkey Island, povestea de inspiraţie “lovecraftiană”, un capitol care se petrece în Transilvania, ba chiar şi subtitrări în limba română: toate acestea le găsiţi în Gibbous: A Cthulhu Adventure, fiind suficiente pentru a asigura jocului locul fruntaş în această categorie.

YAGA
(Breadcrumbs Interactive/Versus Evil)
PlayStation 4/Xbox One/Nintendo Switch/PC/iPhone/iPad

Yaga este o altă realizare românească de excepţie, fiind realizat de studioul clujean Breadcrumbs Interactive. Jocul combină mecanicile tipice unui action RPG cu o poveste ce-şi trage inspiraţia din basmele folclorului slavon. Jucătorii intră în pielea unui fierar urmărit de ghinion, ajutat în aventura sa de Baba Yaga (Baba Cloanţa), atât prezenterea grafică, cât şi dialogurile redate în versuri fiind de excepţie. În plus, Yaga este disponibil pe mai toate platformele posibile: console, PC şi Apple Arcade.

Menţiuni: FIFA 20, TOM CLANCY’S GHOST RECON BREAKPOINT

REALIZAREA ANULUI

DEATH STRANDING ŞI ÎNTOARCEREA ORIGINALITĂŢII ÎN JOCURI

Tocmai când credeam că le-am văzut pe toate în materie de jocuri video, Hideo Kojima şi al său Death Stranding ne-au demonstrat că încă este loc de originalitate în acest domeniu, şi nu doar în titlurile experimentale realizate de studiouri indie. Trebuie să mărturisesc că, în momentul în care designer-ul japonez a afirmat că „Death Stranding va da naştere unui gen nou de jocuri”, nu m-am putut abţine să nu zâmbesc ironic. Apoi, după primele zeci de ore de joc, am început să înţeleg ce şi-a propus Kojima prin „simulatorul său de curier”. Death Stranding include mecanici împrumutate din alte genuri, dispuse însă într-un mod original, ca activităţi de cele mai multe ori facultative. Poţi alege dacă vrei sau nu să le realizezi, complementând astfel o experienţă principală ce pune accentul pe comunicarea indirectă şi colaborarea dintre jucători. Şi, deşi scopul final este reunirea unei naţiuni fictive, răvăşită în urma unui dezastru natural, foarte multe dintre elementele jocului fac referire (evidente sau subtile) la lumea actuală în care trăim şi metodele prin care am putea-o îmbunătăţi. Astfel, chiar dacă în 2019 am avut parte şi de alte titluri cu un grad ridicat de originalitate, Death Stranding rămâne un veritabil vârf de lance în această privinţă.

DEZAMĂGIREA ANULUI

ANTHEM ŞI “JOCURILE LIVRATE SUB FORMĂ DE SERVICII”

De câţiva ani, “minţile” anumitor publisheri au fost furate de mirajul jocurilor multiplayer persistente, în care utilizatorii sunt “căpuşaţi” de bani pentru tot felul de elemente suplimentare: hărţi noi, arme noi, item-uri cu roluri cosmetice sau tot felul de combinaţii dintre acestea. Şi poate această strategie n-ar fi gravă în cazurile unor jocuri oferite gratuit – cum ar fi Apex Legends –, însă este de-a dreptul jignitoare pentru clienţi atunci când publisherii o aplică unor titluri premium, pe care se cer deja preţuri de pornire de 60-70€. Mai mult, studiouri specializate în experienţe narative single player au fost forţate să realizeze astfel de jocuri, renunţând astfel la integritatea creativă în speranţa unor câştiguri iluzorii. Poate cel mai elocvent exemplu al anului este cel al echipei de la BioWare şi al dezastrousului Anthem, o struţo-cămilă reieşită din insistenţele greşit direcţionate ale celor de la EA. Nici Ubisoft nu a dus-o mai bine: Tom Clancy’s Ghost Recon Breakpoint, desi nici pe departe atât de nereuşit pe cât se exagerează, a reprezentat un soi de spargere a bulei “games as a service” folosite de Ubisoft pentru toate titlurile sale recente (inclusiv cele care n-ar fi avut ce să caute sub această umbrelă, cum ar fi Assassin’s Creed), forţând publisher-ul să amâne şi să regândească strategia din jurul viitoarelor sale lansări.