RAGE 2 Review: combat bun, într-un ambalaj superficial

În ultima vreme, Bethesda lasă impresia unei aparente crize de inspiraţie, reciclându-şi propriile francize şi formule de gameplay. Un exemplu concret în acest sens este chiar recent lansatul RAGE 2, continuarea unuia dintre cele mai controversate şi dezamăgitoare jocuri lansate în istoria recentă de către id Software. Şi chiar dacă, de această dată, Avalanche Studios s-a aflat la cârma noului joc, influenţa studioului texan se face simţită în continuare, RAGE 2 împrumutând schimburile de focuri alerte din reboot-ul seriei DOOM.

De altfel, acesta este şi principalul atu al lui RAGE 2: luptele dinamice, în care atât arsenalul inedit, cât şi abilităţile speciale pe care protagonistul le poate debloca pe parcurs, pot fi combinate în moduri creative pentru a supravieţui în faţa ameninţărilor post-apocaliptice pe care jocul ţi le aruncă în cale. Parcă preluat direct din noul DOOM este şi accentul pus pe ofensivă, jucătorul fiind în permanenţă încurajat să atace, să-şi doboare inamicii, fiecare astfel de kill fiind răsplătit cu mini health-pack-uri suplimentare, capabile să te ţină în viaţă chiar şi în mijlocul unui grup numeros de adversari. De asemenea, doborârea succesivă a mai multor inamici poate duce şi la deblocarea modului Overdrive, care conferă armelor noi moduri de foc.

Şi totuşi, acest design, aproape perfect într-un context liniar precum cel din recentul DOOM, suferă când vine vorba de o abordare open world, precum cea din RAGE 2. Pe scurt, chiar dacă explorezi lumea de joc, rişti să ratezi peste jumătate dintre arme sau unele dintre abilităţile speciale. Astfel, o bună parte din farmecul jocului este şters cu buretele, 90% din campanie fiind petrecută doar alături de shotgun şi assault rifle. Cu alte cuvinte, ce se câştigă la capitolul dinamism se pierde când vine vorba de repetitivitate.

Poate că o abordare liniară, cum întâlneam în DOOM, ar fi fost de bun augur şi pentru RAGE 2 şi ar fi pus în valoare mai bine punctele sale forte. Mai ales în condiţiile în care povestea jocului, campania propriu-zisă, este ridicol de scurtă: în cadrul testului nostru efectuat pe dificultate medie, am ajuns la lista de credits de la final după aproximativ opt ore de gameplay efectiv. Firul narativ este, la rândul său, subdezvoltat, iar personajele departe de a fi memorabile. Însă aceste aspecte sunt de înţeles într-un shooter; nu poate fi trecut cu vederea însă, mai ales când jocul este şi aşa scurt, nivelul de grinding prezent în unele instanţe.

Astfel, din cele opt ore ale campaniei, vreo două – trei le veţi petrece completând tot felul de event-uri şi misiuni random, pentru a vă creşte nivelul de încredere aferent fiecăruia dintre cei trei aliaţi principali, fără de care nu puteţi continua povestea. Evident, după a nşpea tabără de bandiţi eliberată, începe să ţi se acrească şi de luptele din acest joc, indiferent de cât de bune ar fi acestea. De asemenea, RAGE 2 este presărat de o cantitate industrială de upgrade-uri şi skill tree-uri ce trebuie deblocate. Fiecare dintre acestea necesită însă o altă resursă, ba chiar combinarea mai multor monede de schimb şi resurse, sistemul fiind relativ confuz pentru un jucător care doar vrea să împuşte tot ce-i iese în cale. Astfel, ajungi din nou să parcurgi întregul joc doar cu câteva arme şi abilităţi, şi acelea fără prea multe upgrade-uri.

Un alt capitol relativ dezamăgitor este reprezentat de prezentarea grafică din RAGE 2. Primul joc al seriei, deşi suferea în multe privinţe, a impresionat din punct de vedere vizual. RAGE 2, în schimb, este golaş, cu geometrie nu foarte complexă, situaţia fiind salvată, de multe ori, de abundenţa de efecte speciale, particule şi explozii prezente în secvenţele de luptă. Lucrurile arată ceva mai bine în cadrul interioarelor tehnologizate din a doua jumătate a jocului, însă, per ansamblu, grafica din RAGE 2 poate fi caracterizată, cu îngăduinţă, drept submediocră.

Sacrificiile făcute la nivel vizual (pe nicio consolă nu se depăşeşte rezoluţia de 1080p) sunt compensate de un framerate destul de stabil de 60 de cadre pe secundă, acesta fiind însă prezent doar pe consolele premium Xbox One X şi PS4 Pro (precum şi pe PC, evident). Posesorii modelelor standard de PS4 şi Xbox One sunt nevoiţi să se mulţumească şi cu grafica slabă şi cu numai 30fps.

Până la urmă, RAGE 2 nu este un joc rău, luptele fiind, de departe, cea mai reuşită componentă a sa. Pe de altă parte, design-ul arsenalului se bate cap în cap cu dispunerea open world a jocului, iar campania, şi aşa foarte scurtă, este lungită în mod artificial. Astfel, în ciuda dinamicii superioare a jocului celor de la Avalanche Studios, în nişa shooterelor postapocaliptice vă recomandăm mai degrabă Far Cry: New Dawn. Sau, dacă partea de combat din RAGE 2 chiar vă atrage, aşteptaţi o reducere de preţ semnificativă.