Immortal Legacy The Jade Cipher Review: VR made in China

Realitatea virtuală nu este doar un nou mod de a experimenta jocurile video, ci şi o nouă şansă pentru titlurile experimentale, cu bugete mici, de a ieşi la suprafaţă. Immortal Legacy: The Jade Cipher ar putea fi considerat un titlu generic şi nu foarte ambiţios dacă ar fi disponibil pe platformele non-VR, mai ales când luăm în considerare faptul că vine de la un studio chinezesc necunoscut. Pe PSVR însă, acesta are şansa de a pune pe hartă numele Viva Games, fiind susţinut chiar de Sony pentru a pune bazele unei noi serii de jocuri în VR.

Există deja multe jocuri de tip shooter în VR, însă niciunul nu este atât de surprinzător precum Immortal Legacy. Ne-am obişnuit să jucăm tot felul de shootere militare vestice, în care eroul este un soldat american generic, sau un puşcaş marin spaţial, cu fire narative inspirate din diverse filme sau seriale similare. În Immortal Legacy, jucătorul intră în pielea lui Tyre, fost soldat în trupele speciale, însă cam aici se opresc similarităţile cu alte titluri de acest gen. Ceea ce pare a fi iniţial un FPS generic, în stilul jocurilor de la începutul anilor 2000, se transformă treptat în ceva chiar bizar pe alocuri.

Immortal Legacy este un tip de joc pe care nu prea îl mai vedem în zilele noastre. Este vorba despre un shooter exclusiv single player, destul de „prăfuit” pe la colţuri, cu ambiţia de a spune o poveste diferită. Fără a intra în prea multe detalii, trebuie doar menţionat că jocul mi-a amintit pe alocuri de primul Far Cry şi că introduce pe parcurs elemente extrem de ciudate precum dragoni, zombies, cyborgi şi chiar tehnologii extraterestre. Ceea ce porneşte ca un simplu FPS se transformă pe la jumătate într-un titlu survival horror.

Povestea este însă limitată la câteva secvenţe cinematice simpliste, câteva documente şi înregistrări audio lăsate prin niveluri şi la monologul interior al personajului principal. Întâlnirile cu alte personaje sunt scurte şi foarte rare. De altfel, durata jocului este destul de redusă, parcurgerea campaniei fiind posibilă în aproximativ şase ore. Chiar dacă la suprafaţă jocul pare a fi destul de generic, cele câteva surprize şi influenţele clare din cultura asiatică (precum personajele feminine excentrice, îmbrăcate în costume provocatoare) îi adaugă puţină „aromă”.

Fiind vorba despre un joc VR, schema de control este foarte importantă, iar în Immortal Legacy aceasta este pe cât de ciudată, pe atât de funcţională. Chiar dacă Sony are un accesoriu pentru FPS-uri în VR pe piaţă, controller-ul PlayStation Aim, Viva Games a ales să folosească o schemă de control bazată exclusiv pe PlayStation Move. De obicei acest lucru înseamnă că jucătorii se vor teleporta, dar în cazul lui Immortal Legacy ai control complet în toate direcţiile, fără opţiunea de teleportare.

Butonul „Move” este astfel folosit pentru mers înainte, cu opţiunea de a merge puţin mai repede când ambele butoane de pe cele două controllere sunt apăsate simultan. Această acţiune împinge personajul întotdeauna înainte în direcţia în care jucătorul se uită. Există posibilitatea de a roti camera folosind butoanele de pe controllere, posibilitatea de a merge în spate şi chiar un meniu de inventar pentru fiecare mână în parte.

Controlul este complex şi greu de stăpânit la început, însă devine destul de confortabil după prima oră de joc. Desigur, aş fi preferat suportul pentru PlayStation Aim. Viva Games a promis însă suport pentru 3dRudder, un controller care permite mişcarea personajului folosind picioarele. Acesta va veni însă într-un patch, iar acest review este bazat pe schema de control standard. Practic, fiecare Move reprezintă câte un braţ al a lui Tyre, acesta putând folosi câte o armă sau câte un obiect în fiecare mână. Desigur, există şi arme care pot fi folosite cu două mâini, cea de-a doua mână stabilizând substanţial reculul. Arsenalul constă în pistoale, arme de asalt (clone de AK47 şi M4), un shotgun, un Uzi şi chiar un chaingun, o macetă, grenade, cocktail-uri molotov şi dinamită. Fiind un joc hibrid între un FPS şi un survival horror, poţi ţine doar câte şase obiecte pentru fiecare mână, din când în când fiind nevoie să renunţi la anumite arme în favoarea altora. Muniţia este limitată însă, dar nu am întâlnit prea multe situaţii în care să nu am nicio armă încărcată. Toate armele şi gloanţele sunt însă colectate din anumite puncte cheie, întrucât inamicii nu lasă muniţie sau arme pe jos după ce sunt eliminaţi.

Totuşi, atunci când începe acţiunea, te lupţi atât cu AI-ul, cât şi cu schema de control, mai ales când ai de-a face cu mai mulţi oponenţi. Dacă în prima parte a jocului este mai uşor să le faci faţă, întrucât inamicii constau în soldaţi generici care îşi păstrează distanţa, în cea de-a doua, în subteran, apar tot felul de creaturi ciudate, care vor veni în viteză spre jucător. Aici pot fi văzute mai uşor limitările controllerelor Move, în special când un inamic ajunge cumva în spatele jucătorului, iar acesta nu are o metodă simplă pentru a se întoarce la 180 de grade. Faptul că ţintitul nu este tocmai precis, mai ales până te obişnuieşti cu modul în care se comportă armele, este de asemenea o problemă.

Viva Games a încercat însă să nu bazeze întregul joc doar pe lupte. Există câteva puzzle-uri nu foarte complexe şi câteva instanţe în care trebuie să preiei controlul unor mecanisme, sau să foloseşti anumite obiecte pentru a deschide poarta către următorul nivel. Acestea sunt binevenite, însă destul de simple. Desigur, faptul că, în loc să apeşi un buton, trebuie să tragi de manivele „manual” sau să apeşi fizic butoanele de pe panouri adaugă câteva puncte la capitolul „imersiune”.

Şi de fapt acesta este punctul forte al lui Immortal Legacy. Chiar dacă grafica nu este impresionantă, în VR aceasta este îndeajuns de detaliată pentru a crea un mediu credibil (este comparabilă cu cea a unui joc de PS3 de la începuturile acelei generaţii). În special în partea a doua, atmosfera devine apăsătoare, totul fiind întunecat, iar lanterna din dotare este de multe ori singura sursă de lumină. Lipsa varietăţii este însă atenuată de durata scurtă a jocului. Nu este oferită însă prea multă varietate, fiind disponibile practic doar două medii de joc. Avem munţii în care începe jocul şi peşterile care apar pe la jumătate.

Din păcate, finalul jocului este un mare minus pentru Immortal Legacy. Jocul se termină în urma unei confruntări frustrante cu un boss, care foloseşte nişte mecanici complet noi, pe care nu le întâlneşti în campanie până atunci. Finalul abrupt sugerează însă că va exista şi un Immortal Legacy 2, sau mai degrabă o continuare directă şi probabil rapidă, acesta fiind doar primul episod dintr-o poveste mai amplă. Rămâne de văzut însă cât de repede va fi dezvoltată partea a doua şi dacă aceasta va corecta neajunsurile originalului.

Da, Immortal Legacy nu este un joc grozav. Nu este nici măcar un joc foarte bun, însă nu pot spune că regret cele 5-6 ore pe care le-am petrecut în lumea lui bizară, cu schema de control puţin cam complicată şi cu grafica destul de „prăfuită”. Având în vedere că avem de a face cu un joc cu preţ de buget, care cu siguranţă va mai scădea în timp, este uşor de recomandat celor care au deja PSVR şi controllere Move şi vor să joace ceva mai puţin obişnuit. Totuşi, Immortal Legacy nu este nici pe departe un joc esenţial pentru platforma VR de la Sony şi nici ceva ce ar putea fi tolerat de către oricine.