Ace Combat 7 Skies Unknown Review: o revenire în forţă

12 ani reprezintă o perioadă îndelungată, mai ales în cazul jocurilor video. Jucătorii pot uita de o serie mult mai repede de atât, chiar şi în cazurile unor titluri legendare. Probabil că ar fi fost nevoie de un Ace Combat 7 mult mai devreme, dar producătorii nu s-au grăbit deloc să ne aducă un nou episod numerotat al seriei. Putem spune însă că aceşti 12 ani au fost bine folosiţi, noul Ace Combat făcându-ne din nou să ne simţim ca Maverick sau Iceman din Top Gun.

Reţeta de bază a jocului nu s-a schimbat radical faţă de episodul anterior, Ace Combat 7 fiind însă mai arătos şi îmbunătăţit din toate punctele de vedere. Prima caracteristică pozitivă care întâmpină jucătorul este reprezentată de cele două modele de control. Cei care se mulţumesc cu un controller şi nu vor să investească într-un joystick, pot controla jocul în mod asemănător cu un shooter, avionul întorcându-se spre stânga sau dreapta aidoma unei bolid pe şosea.

Modul expert se adresează celor care vor să stăpânească avionul într-o manieră mult mai realistă, folosind un flight stick pentru a executa adevărate cascadorii. În ambele cazuri avem de-a face cu un joc care pune accentul pe acţiune şi te face să te simţi ca un pilot de avioane de vânătoare, exact cum îţi imaginai după ce ai văzut producţiile holywoodiene amintite mai devreme. Ritmul este alert, gloanţele literalmente zboară în văzduhul plin de explozii, iar ego-ul tău se ridică până la altitudinea la care se desfăşoară acţiunea.

Dacă reuşeşti să însuşeşti cele câteva trucuri legate de control prezentate în tutorialul de la începutul jocului, vei deveni un adevărat Vivaldi al dogfight-urilor şi îţi vei doborî oponenţii cu măiestrie, indiferent de anotimp sau condiţiile meteo. Cele din urmă au fost exploatate foarte bine de producători, rezultatul fiind misiuni variate şi captivante, care oferă un nivel de provocare balansat. Descrierea aceasta simplifică cam mult ce te aşteaptă în joc de dragul de a sublinia cât de distractiv este Ace Combat 7: acesta îţi oferă întreaga satisfacţie caracteristică jocurilor cu avioane fără să te agaseze cu frustrările unui simulator de zbor pur-sânge.

Povestea continuă tradiţia seriei, punând faţă în faţă naţiunile Erusea şi Osea, care, de data aceasta, se ceartă pe un lift spaţial ce se întinde spre stratosferă mai semeţ decât Coloana Infinitului. Povestea din joc o ia pe mai multe cărări şi prezintă mai multe comploturi şi răsturnări de situaţie, majoritatea evenimentelor fiind parcurse din geaca de pilot a lui Trigger. Cariera strălucitoare a tânărului pilot este distrusă de o încercare eşuată de a salva viaţa preşedintelui. După ce este încarcerat în urma unei sentinţe cel puţin discutabile, acesta este recrutat într-o escadrilă secretă ce primeşte doar misiuni care, la prima vedere, pot părea sinucigaşe. Calvarul pilotului va scoate la iveală o conspiraţie masivă, pe care o intuieşti încă de la început, dar povestea este spusă într-o manieră destul de interesantă încât să te ţină lipit în faţa ecranului până la deznodământ. În mod tipic seriei, Ace Combat 7 balansează în mod spectaculos povestea de tip blockbuster de Hollywood cu anime-urile tipic japoneze.

Chiar şi aşa, oricât de reuşită ar fi povestea, ea nu este decât o scuză pentru a decola şi a distruge tot ce mişcă în aer şi la sol. Vorbim de un joc futurist, care combină elementele tehnologice existente cu cele de inspiraţie SF. Astfel, pe lângă oponenţi umani, va trebui să înfrunţi şi nenumărate drone mai agile decât un purice pe ecstasy. Cuvântul-cheie al jocului rămâne acţiunea, care continuă şi după parcurgerea poveştii în modurile online Battle Royale, un titlu relativ pompos pentru tradiţionalele Deathmatch şi Team Deathmatch. Multiplayer-ul este o adiţie distractivă, în special dacă ai prieteni cu care să te poţi coordona în cadrul meciurilor pe echipe.

Chiar şi fără partea de multiplayer, Ace Combat 7 oferă o distracţie de durată, parcurgerea campaniei necesitând aproximativ 15 ore. Dacă vrei să deblochezi accesul la tot ceea ce are de oferit jocul, atunci va trebui să rejoci de mai multe ori misiunile pentru a aduna resursele necesare, durata de joc extinzându-se dincolo de 50 de ore.

Pe parcursul celor 20 de misiuni incluse vei avea posibilitatea să-ţi personalizezi maşinăriile de zbor, urmând un arbore tehnologic din ce în ce mai stufos. Poţi să îmbunătăţeşti performanţele conservelor zburătoare, dar poţi să instalezi şi noi arme aflate în stadiul de prototip. Printre cele din urmă se numără railgun-urile şi laserele futuriste, dar şi bombele care pot eradica de pe faţa pământului întregi oraşe. Partea de personalizare vizuală se deschide destul de târziu în joc şi oferă doară câteva opţiuni, fiind singurul aspect al jocului care pare oarecum limitat. Includerea mai multor opţiuni de personalizare vizuală ar fi fost deosebit de utilă în special în modurile multiplayer deja amintite.

Cei care au achiziţionat versiunea de PS4 şi dispun de PlayStation VR vor putea parcurge trei misiuni extra şi un show aerian deosebit de spectaculos. Per ansamblu grafica jocului este uimitoare, atenţia pentru detalii a producătorilor având de suferit doar când vine vorba de obiectele situate la sol. Acestea devin detaliate puţin prea târziu şi prea brusc, de la distanţă fiind redate într-un mod sumar, care pare cam sărăcăcios faţă de restul detaliilor redate cu atâta grijă.

În concluzie putem spune că Ace Combat 7 este o continuare reuşită din toate punctele de vedere. Rezultatul pauzei de 12 ani este un joc plin de conţinut, care arată foarte bine, cu un nivel de dificultate potrivit şi cu un ritm deosebit de rapid. Nu-i lipseşte cam nimic şi singura sugestie pe care o putem face producătorilor este să nu aştepte alţi 12 ani până la următorul episod.