Perioada aglomerată a lansărilor de toamnă a trecut, fără să impresioneze la fel de mult ca în ultimii ani. Astfel, sărbătorile de iarnă ne dau răgaz să aruncăm o privire la o serie nouă de remasterizări, de această dată fiind vorba de colecţii ce conţin unele dintre cele mai de succes titluri ale generaţiei trecute de console: pe de-o parte avem poate cele mai apreciate jocuri ale seriei Assassin’s Creed, reunite în Assassin’s Creed: The Ezio Collection, iar pe de altă parte avem jocurile care au spălat onoarea titlurilor cu supereroi, incluse în pachetul Batman: Return To Arkham.
ASSASSIN’S CREED: THE EZIO COLLECTION
(PlayStation 4/Xbox One)
Având în vedere că anul acesta seria Assassin’s Creed a luat o binemeritată pauză, Ubisoft s-a gândit să ne ofere, în schimb, o colecţie de jocuri remasterizate pentru actuala generaţie de console. Zis şi făcut: trilogia titlurilor seriei în care Ezio Auditore joacă rolul eroului principal a fost adaptată pentru PlayStation 4 şi Xbox One, întreaga colecţie fiind livrată acum pe un singur disc.
Totuşi, nu prea înţelegem cărei categorii de public se adresează această colecţie: fanii înrăiţi ai seriei deja au trecut prin Assassin’s Creed II, Assassin’s Creed: Brotherhood şi Assassin’s Creed: Revelations, în versiunile lor anterioare, această trilogie fiind considerată drept cea mai reuşită perioadă a seriei Assassin’s Creed. Mai mult, aceste jocuri au fost disponibile (şi încă sunt) pe o varietate de platforme, deţinătorii actuali de PlayStation 4 şi Xbox One sigur având în continuare acces la o consolă din generaţia trecută sau la un PC cât de cât decent.
În aceste condiţii, preţul pe care Ubisoft îl cere pe aceasta colecţie pare exagerat, cele trei jocuri fiind disponibile la costuri mult mai accesibile pe PC sau consolele PlayStation 3 / Xbox 360. Mai mult, îmbunătăţirile grafice promise sunt mai mult teoretice, singurul avantaj palpabil fiind rezoluţia 1080p (sau 4K dinamic pe PS4 Pro). Din păcate, framerate-ul a rămas blocat la 30fps, dezamăgitor având în vedere ca versiunile de PC rulează în 60fps pe sisteme destul de modeste.
Nici îmbunătăţirile aduse la nivelul texturilor nu dau dovadă de consistenţă: unele texturi au fost într-adevăr refăcute, adaugând un strat suplimentar de detalii, mai ales în ceea ce priveşte articolele de vestimentaţie ale unor personaje din cele trei jocuri; în schimb, alte texturi, extrem de evidente, nu au fost atinse, fiind mult prea şterse şi de rezoluţie slabă pentru o asemenea remasterizare. Mai mult, iluminarea a fost complet alterată în unele scene, atmosfera gândită de producătorii iniţiali fiind foarte mult afectată.
Precum în cazul trilogiei Uncharted, remasterizată pentru PlayStation 4, şi din Assassin’s Creed: The Ezio Collection lipsesc componentele multiplayer din Brotherhood şi Revelations, apreciate de o anumită categorie de jucători. Colecţia include, în schimb, toate DLC-urile single player lansate pentru cele trei jocuri. Pe lângă acestea, au fost incluse şi scurt metrajele Assassin’s Creed: Lineage şi Assassin’s Creed: Embers, calitatea encodării acestor clipuri video fiind însă mult sub standardul din ziua de azi.
Merită? Nu. Singurele scenarii în care ne putem imagina că achiziţia lui Assassin’s Creed: The Ezio Collection ar putea fi justificată sunt atunci când nu deţineţi nicio altă platformă de gaming în afară de o consolă PlayStation 4 (sau Xbox One) sau dacă sunteţi pasionaţi de dobândirea de trofee/achievements noi pe PlayStation Network/Xbox Live, fiecare dintre cele trei jocuri incluse oferind propriul său set complet de trofee/achievements.
BATMAN: RETURN TO ARKHAM
(PlayStation 4/Xbox One)
În cealaltă tabară îi avem pe cei de la Warner Bros. Games, care s-au hotărât, după succesul înregistrat de Batman: Arkham Knight, să aducă şi mai vechile titluri ale seriei pe consolele de generaţie actuală. Astfel, s-a apelat la studioul Virtuos (aceeaşi echipă care s-a ocupat şi de remasterizările din Asssassin’s Creed: The Ezio Collection) pentru a porta Batman: Arkham Asylum şi Batman: Arkham City pe PlayStation 4 şi Xbox One.
Spre deosebire de colecţia celor de la Ubisoft, unde avem de-a face cu nişte portări realizate cu un efort minim, Virtuos s-a chinuit ceva mai mult cu colecţia Batman: Return to Arkham: cele două jocuri au fost portate de pe Unreal Engine 3 pe Unreal Engine 4, foarte multe texturi şi shadere fiind complet refăcute. De asemenea, au fost adăugate efecte suplimentare, iar iluminarea a modificată. Câteodată în bine, alteori nu atât de inspirat.
Se ajunge astfel într-o situaţie oarecum asemănătoare cu cea din BioShock: The Collection, unde viziunea artistică iniţială este alterată din cauza acestor „îmbunătăţiri” grafice. Ce-i drept, spre deosebire de Ezio Collection, cele două titluri Batman remasterizate au momente când arată foarte bine, echivalent cu unele jocuri mai recente, fără a se apropia însă de nivelul grafic din Batman: Arkham Knight.
Totuşi, aceste îmbunătăţiri grafice vin şi cu un dezavantaj destul de mare: cele două jocuri incluse în Batman: Return To Arkham rulează la un framerate maxim de numai 30fps (după cel mai actual patch), existând numeroase ocazii, mai ales în Arkham City, când numărul de cadre pe secundă coboară şi mai jos de atât. Mai mult, versiunea pentru Xbox One nu reuşeşte să „ţină” nici măcar rezoluţia 1080p.
Este dezamăgitoare şi ignorarea unor jocuri precum Batman: Arkham Origins sau Batman: Arkham Origins Blackgate, titlturi ce ar fi conferit mai multă valoare acestui pachet. Din păcate, cei de la Warner Bros. au decis să se rezume doar la titlurile produse de studioul Rocksteady, fiind inclus totuşi tot DLC-ul lansat pentru acestea (cum ar fi posibilitatea de a juca cu Joker în Challenge Mode-ul din Arkham Asylum).
Merită? Nu. În ciuda unor îmbunătăţiri grafice vizibile, pachetul Batman: Return To Arkham este mult prea scump pentru ceea ce oferă. Cele două jocuri pot fi încă găsite la preţuri extrem de accesibile pentru generaţia precedentă de console sau PC, unde au fost incluse chiar şi în oferte de tipul Humble Bundle. Şi unde le puteţi juca fără probleme şi la 60 de cadre pe secundă, chiar şi pe sisteme considerate modeste în ziua de azi.