MotoGP 13 Review: echilibru pe două roţi

Sute de fani ai motociclismului au fost extaziaţi atunci când au aflat că studioul italian Milestone, specialist în ale jocurilor de racing, le va oferi o nouă experienţă de curse pe motocicletă prin intermediul MotoGP 13.

A venit clipa lansării iar jocul a ajuns în mâinile fanilor şi ale criticilor de specialitate. Este MotoGP 13 jocul pe care îl aşteptam cu toţii?

Ei bine, nu pot să răspund într-un mod simplu la această întrebare, pentru că acest joc mi-a trezit o varietate de sentimente şi mi-a indus o stare de confuzie, o stare care îmi spune că am în faţă un titlu bun, şi una care îmi spune că jocul este mediocru. Răspunsul este un mix între cele două.

MotoGP 13 este un joc bun pentru că este cea mai completă experienţă de motociclism disponibilă în acest moment pe piaţă. Pe de altă parte… este şi singurul joc de acest gen de pe piaţă, iar lipsa concurenţei nu ar trebui să îl facă din start un joc bun. Să explic totuşi de ce MotoGP 13 este agreabil.

Noul MotoGP 13 conţine toate echipele şi motocicliştii din actualul sezon MotoGP, Moto 2 şi Moto 3, împreună cu reprezentări virtuale ale tuturor pistelor pe care se desfăşoară aceste campionate mondiale. 18 la număr.

Fără a lua în considerare Quick Race, modurile de joc din noul titlu sunt Grand Prix, Championship, Career şi Multiplayer (inclusiv Split Screen).  Grand Prix oferă experienţa unui weekend Grand Prix, Championship permite parcurgerea unui sezon MotoGP, Moto 2 sau 3, iar Career mode este un mod desfăşurat pe mai multe sezoane. În modul Career, jucătorul trebuie să pornească de jos, din anonimat, şi să treacă prin foarte multe etape până devine campion mondial MotoGP.

În mod dezamăgitor, meniul din Career mode dar şi cel de dinaintea începerii cursei pare să fie luat cu copy-paste din jocurile celor de la Codemasters (în special F1 2012). Aceste meniuri au formă tridimensională – spre exemplu comunicarea cu managerul echipei se face prin accesarea laptop-ului de pe birou, iar ultimele clasamente pot fi văzute pe televizor. Calendarul permite începerea următoarei curse. Din păcate,  mouse-ul nu are nicio funcţie în navigarea meniurilor din varianta PC a acestui joc.

Trecând peste faptul că anumite meniuri seamănă izbitor cu recentele creaţii Codemasters, chiar şi în timpul curselor există un element ce până de curând era un fel de marcă a jocurilor Codemasters: funcţia Flashback. În caz că jucătorul face o greşeală, MotoGP 13 îi permite acestuia să dea timpul înapoi şi să reia cursa dintr-un moment în care este sigur că nu va repeta greşeala.

Şi dacă tot vorbeam despre curse, trebuie să aduc în discuţie elementele care motorizează orice cursă, precum fizica, AI-ul, controlul, camerele, grafica şi sunetul.

Pilotarea motocicletelor din MotoGP 13 este o experienţă dulce-amăruie. Setările implicite ale jocului sunt create pentru jucătorul casual – comportamentul fizicii este la cel mai iertător nivel, concurenţii controlaţi de calculator sunt setaţi pe Easy, iar toate sistemele de asistenţă a motocicletei (inclusiv direcţie şi frână) sunt activate. Partea ciudată este că, pe de o parte, cursele din campionatul Moto 3 sunt abordabile chiar şi după eliminarea acestor ajutoare şi setarea fizicii pe Pro (cel mai realist mod), iar pe de altă parte, în cadrul curselor MotoGP chiar şi setările iniţiale “uşoare” se pot dovedi dificile până ce jucătorul se obişnuieşte cu viteza mult mai mare a curselor.

Nu am condus niciodată o motocicletă reală, dar fizica motocicletelor din MotoGP 13 nu-mi pare sub nicio formă atât de complexă precum o laudă producătorii. Motocicletele se pilotează destul de uşor iar frânarea este o activitate foarte uşoară şi de cele mai multe ori lipsită de repercusiuni chiar şi în mijlocul curbelor strânse.

Să nu mai vorbesc despre contactul dintre două motociclete – m-am chinuit destul de mult să accidentez un alt motociclist. Motorul “complex” de calcul al fizicii ignoră total faptul că roata din faţă a motocicletei jucătorului este lipită de roata din spate a altui participant la cursă. De asemenea jocul ignoră atingerie motocicletelor chiar şi atunci când cele două vehicule se ciocnesc din lateral, dacă nu cumva ciocnirea are o forţă extrem de mare. Am testat acest comportament pe toate nivelurile de “realism fizic” selectabile din joc.

Provocarea unui accident nu este, oricum, foarte spectaculoasă – de obicei atât motocicleta cât şi ghinionistul pilot afişează nişte animaţii neconvingătoare, lipsite de dramă şi realism.  Ca să nu fiu pe deplin “cârcotaş”, trebuie să menţionez că exista şi o animaţie care îmi place! Una în care motociclistul controlat de jucător este cât pe ce să cadă de pe motor şi reuşeşte să se urce din nou pe el într-un mod spectaculos, în timp ce bolidul rulează pe pistă.

AI-ul este unul la fel de decent pe orice nivel de dificultate. Nu am sesizat mari diferenţe comportamentale între nivelele de dificultate deşi jocul prezintă patru astfel de nivele, de la Easy la Realistic. În orice caz, concurenţii controlaţi de calculator fac o treabă destul de bună în a conduce corect şi competitiv, pe orice nivel de dificultate ar fi setaţi.

Controlul motocicletei este unul intuitiv, simplu şi destul de bine pus la punct încât orice pasionat de jocuri de racing să poată conduce motocicleta virtuală în prima jumătate a clasamentului. Am testat în totalitate folosind tastatura şi spre bucuria mea am constatat că la acest punct jocul se descurcă excelent. Există chiar şi comenzi ce permit mutarea greutăţii motociclistului spre spatele motocicletei pentru realizarea de wheelie-uri, sau aplecarea acestuia pentru o performanţă aerodinamică mai bună.

Camerele din timpul cursei sunt patru: două la distanţe diferite în spatele motocicletei şi două din ochii motociclistului. Cele din spatele motocicletei urmăresc destul de bine motocicleta şi permit controlul acesteia cu acurateţe. Cele din ochii motociclistului oferă o senzaţie de viteză extremă şi merită încercate măcar o dată pe fiecare circuit şi clasă de motociclete.

Totuşi la fel de bine putea să existe o singură cameră din ochii motociclistului, dat fiind că singura diferenţă dintre cele două este că una dintre ele are spre marginile ecranului nişte elemente grafice destul de precar realizate, care doresc să ofere impresia de imagine privită prin casca motociclistului.

Şi, vorbind despre grafică, aici jocul stă aproape dezastruos. În afară de motociclete, care sunt modelate şi texturate cu multă grijă, jocul arată ca şi cum ar fi murit prin 2005 şi a fost apoi reînviat în 2013. Iluminarea pistelor, spre exempulu, mai ales pe timp de seară, îmi aminteşte de jocuri care nu şi-au dorit niciodată să pară serioase, precum Trackmania Nations. Jocului îi lipseşte acel ceva care să-i dea viaţă, care să-l facă să arate tânăr şi rafinat. În felul în care se prezintă grafica jocului, MotoGP 13 pare că a fost produs de pe o lună pe alta de o echipă de copii de 6 ani răpiţi şi puşi la muncă de studioul Milestone. Să mai menţionez de micile bannere publicitare de lângă şosea, prin care motocicletele pot intra fără să se iniţieze vreo coliziune? Nu mai menţionez.

O să aduc aminte în schimb un alt aspect tehnic deficitar şi anume sunetul. Într-un joc cu motociclete (şi de racing în general), o foarte mare parte din atmosferă este creată de sunetul furios al motoarelor cu care sunt echipate vehiculele concurente. Ei bine, MotoGP 13 a dotat motocicletele cu nişte sunete fade, lipsite de personalitate, care numai senzaţie de realism şi imersiune nu oferă. Cred că dacă un actor ca Nolan North ar fi imitat o motocicletă într-un microfon, tot ar fi făcut o treabă mai bună.

Ca să închei într-o notă pozitivă, voi spune că m-a încântat faptul că, înaintea fiecărei curse, configuraţia motocicletei poate fi modificată, de la cauciucuri şi până la raportul dintre viteze. De asemenea există şi o secţiune care îl învaţă pe jucător lucruri esenţiale despre competiţiile Moto şi despre motoociclete în general. Ce putem înţelege din asta? Eu înţeleg că Milestone s-a străduit să ofere un joc foarte bun, dar s-a pierdut la un moment dat şi a început să petreacă prea mult timp studiind şi copiind idei de la concurenţă şi prea puţin timp lucrând la a realiza un joc distractiv, cu caracteristici fizice, vizuale şi auditive la nivelul altor jocuri de racing – factori cheie pentru o experienţă credibilă de motociclism în anul 2013.