Xbox One – viitorul sumbru al consolelor de jocuri?

După cum a fost promis, campusul Microsoft a fost aseară gazda unei conferinţe de presă, prin intermediul căreia gigantul din Redmond a anuţat viitoarea sa generaţie de console: Xbox One.

Numele, confuz la prima vedere, se doreşte a fi o abreviere a termenului “All in One”, noul Xbox nefiind gândit doar ca o consolă de jocuri, ci drept un veritabil media box pentru sufragerie, cu posibilităţile de a controla TV-ul şi de a oferi consumatorilor conţinut audio/video original.

SPECIFICAŢII HARDWARE ŞI CONTROLLER

Deşi Microsoft nu a dorit să pună un accent deosebit pe specificaţiile hardware ale noii console, zvonurile care circulau de ceva vreme s-au adeverit în mare parte: Xbox One va fi bazat pe un procesor x64 cu opt nuclee (foarte probabil asemănător cu chip-ul AMD folosit de Sony pentru PlayStation 4), 8GB DDR3 memorie unificată (dintre care nu mai puţin de 3GB vor fi rezervaţi pentru sistemul de operare), unitate optică Blu-ray, un hard disk de 500GB (care nu va putea fi înlocuit), o nouă generaţie a senzorului Kinect, precum şi restul opţiunilor de bază (conectivitate Wi-Fi, USB 3.0 etc.).

La o primă vedere, luând în considerare faptul că mai toate specificaţiile sunt identice cu cele indicate de leak-urile apărute în trecut, Xbox One pare a fi sensibil inferior din punct de vedere hardware concurenţei de la Sony, PlayStation 4. Chip-ul video inclus în Xbox One se pare că ar avea o putere de procesare de aproximativ 1,2 TFLOPS, faţă de 1,84 TFLOPS în cazul consolei Sony. De asemenea, tipul memoriei incluse în Xbox One este învechit faţă de PS4 (DDR3 comparativ cu GDDR5), lăţimea de bandă oferită de aceasta fiind aproape de trei ori mai mică decât în cazul concurenţei (68 GB/s faţă de 176 GB/s). Microsoft va recurge la o memorie tampon de 32MB eSRAM pentru a rezolva problemele legate de lăţimea de bandă limitată.

Noul controller păstreaza liniile vechiului gamepad de Xbox 360, fiind aduse unele modificări, atât ca design, cât şi ca funcţionalitate. Aspectul noului controller este ceva mai plat, cu un accent pus pe suprafeţele şi laturile drepte, singura modificare evidentă fiind îmbunătăţirea crucii direcţionale (D-pad). Totuşi, Microsoft pregăteşte şi alte suprize, cum ar fi funcţia de “HD rumble”, prin intermediul căreia şi triggerele analogice vor primi propriile motoraşe de force feedback.

În schimb, Microsoft doreşte să pună un accent deosebit pe componenta “entertainment and TV” a noului Xbox One, precum şi pe posibilităţile de control oferite de noua generaţie a senzorului Kinect.

INTERFAŢA, KINECT ŞI XBOX LIVE

Kinect a jucat un rol pivotal în dezvoltarea interfeţei pe care o va folosi noul Xbox One. Toate funcţiile consolei vor putea fi controlate via Kinect, fie prin comenzi vocale, fie prin gesturi, într-o manieră care aduce din nou aminte de clasicul film SF Minority Report. Generaţia viitoare de Kinect promite să fie mult mai exactă decât gadget-ul actual, latenţa şi inexactităţile de control urmând a fi în mare parte eliminate.

De asemenea, multitasking-ul este cuvântul de ordine pe baza căruia a fost construit OS-ul consolei. Acesta are la bază kernel-ul de Windows 8, jucătorii având posibilitatea de a schimba instant între jocurile şi aplicaţiile pornite. Astfel, vei putea deschide o fereastră Internet Explorer în partea dreaptă a ecranului, în timp ce în stanga acestuia va rula în continuare jocul/filmul dvs. preferat, iar mai multe jocurile vor putea fi rulate în paralel. Asemenea consolei PlayStation 4, şi Xbox One va permite înregistrarea şi partajarea online a secvenţelor video din jocuri.

Grafic, interfaţa pare o combinaţie dintre actualul dashboard pentru Xbox 360 şi Modern UI, stilul vizual caracteristic sistemului de operare Windows 8. Va exista o secţiune Home în interfaţă, pe care posesorii de Xbox One o vor putea configura după cum doresc.

Xbox Live, serviciul plătit al celor de la Microsoft prin intermediul căruia jucătorii primesc acces la componentele online ale jocurilor, va reveni şi pe Xbox One. Microsoft promite să îmbunătăţească serios infrastructura Live pe tot globul (poate vom primi suport oficial şi în România?), alături de toate subsistemele gestionate prin intermediul acesteia (match making, achievements etc.). De asemenea, combinaţia dintre Xbox One şi Xbox Live se doreşte a fi principalul mod prin care consumatorii vor avea acces la…

TV ŞI DIVERTISMENT

Durerosul adevăr, cel puţin din perspectiva unui gamer înrăit, este accentul exagerat pe care Microsoft l-a pus pe relaţia dintre noua consolă Xbox One şi TV-urile sau set top box-urile prezente în casele oamenilor. Pe lângă conectorii obişnuiţi, Xbox One beneficiază de o intrare HDMI, prin intermediul căreia consola va fi capabilă sa interacţioneze cu funcţiile televizoarelor sau decodoarelor puse la dispoziţie de companiile de televiziune.

Cei de la Microsoft s-au lăudat foarte mult cu opţiunile puse la dispoziţie în acest sens: Xbox One va putea comuta între jocuri, programe TV, filme sau aplicaţii prin simple comenzi vocale, trecerea între acestea fiind instantă. Cu ajutorul consolei vor putea fi accesate şi informaţii difuzate prin intermediul distribuitorului de televiziune prin cablu sau satelit, cum ar fi funcţia Guide prezentă pe orice dispozitiv dotat cu tuner TV digital. Aceste funcţii nu vor fi accesibile, în primă fază, decât utilizatorilor din Statele Unite ale Americii.

Xbox Live va face trecerea către tehnologia Cloud, urmând să pună la dispoziţia clienţilor posibilitatea de a face stream la filme sau muzică, Microsoft urmând să ofere conţinut exclusiv prin intermediul acestui serviciu. A fost anunţat un parteneriat cu liga de fotbal american NFL, precum şi un serial Halo, realizat de nimeni altul decât Steven Spielberg, în colaborare cu studioul 343 Industries (autorii Halo 4).

JOCURI

Cea mai neglijată parte a prezentării a fost, din păcate, cea dedicată jocurilor video. Reprezentanţii Microsoft s-au rezumat să afirme ca nu mai puţin de 15 titluri exclusive se află în lucru pentru Xbox One, 8 dintre acestea fiind complet noi. Dintre acestea, au fost prezentate doar două jocuri: Forza Motorsport 5 (de la studioul Turn 10) şi Quantum Break (următorul titlu al finlandezilor de la Remedy, autorii Max Payne şi Alan Wake).

În rest, Electronic Arts au fost prezenţi pe scena Microsoft pentru a anunţa următoarea generaţie de simulatoare sportive (FIFA 14, NBA Live 14, Madden 25, UFC), despre care puteţi afla mai multe detalii aici.

Show-ul a fost închis de Activision, care, după cum promiseseră, au prezentat în premieră viitorul titlu al seriei Call of Duty – Call of Duty: Ghosts. Jocul va fi primul din serie care va beneficia de un motor grafic next-gen şi, la fel ca şi în cazul vechilor titluri Call of Duty, va beneficia de pachete DLC ce vor fi lansate în premieră pentru Xbox One.

SEMNE DE ÎNTREBARE ŞI MOTIVE DE ÎNGRIJORARE

O serie de zvonuri (cum ar fi cele legate de necesitatea existenţei unei conexiuni permanente la Internet) au fost evitate în timpul conferinţei de presă propriu-zise, oficialii Microsoft oferind lămuriri în acest sens abia după încheierea evenimentului.

Astfel, putem spune că începe o nouă eră pentru jocurile de console, cea în care utilizatorii vor fi depenedenţi de conexiunea lor la Internet, iar împrumutul sau revânzarea vor deveni, încet-încet, doar amintiri. Astfel, fiecare joc pentru Xbox One va fi livrat alături de un cod, care, după instalarea conţinutului discului pe hard disk (operaţiune obligatorie), va trebui folosit pentru activarea online a respectivului titlu.

Jocul se “ataşează” astfel de contul de Xbox Live, doar utilizatorii respectivei console având acces la el. Odată activat un joc, acesta va putea fi şi descărcat din cloud (via Xbox Live) şi rulat şi fără prezenţa discului în unitatea optică. În schimb, împrumutul discului către un prieten va deveni o operaţiune în mare parte inutilă, în lipsa unui cod neactivat acesta urmând să nu poată rula jocul. Microsoft va oferi în schimb posibilitatea achiziţionării unei noi licenţe pentru respectivul joc, disponibilă la preţ complet prin Xbox Live. Aceleaşi restricţii urmează să se aplice în privinţa vânzărilor second hand, Microsoft menţionând însă că va pune la dispoziţie un sistem online prin intermediul căruia utilizatorii îşi vor putea vinde jocurilor la mâna a doua.

Ca şi cum aceste limitări nu ar fi fost suficiente, Xbox One va avea nevoie de cel puţin o conectarea la internet pe zi, pentru a autentifica conţinutul de pe consolă în mod regulat. Se pare că Microsoft nu sunt interesaţi de eventualii clienţi ce trăiesc în zonele de pe glob unde conexiunile constante la Internet sunt încă o problemă.

De asemenea, la fel ca în cazul PlayStation 4, Xbox One nu va oferi retrocompatibilitate cu vechea generaţie de titluri pentru Xbox 360 (nici cele retail, nici cele digitale). În timp ce Sony a anunţat că are de gând ca, în timp, să rezolve această problemă prin intermediul serviciului de game streaming Gaikai, Microsoft s-a mulţumit cu confirmarea absenţei acestei funcţii. În schimb, gamerscore-ul şi achievement-urile câştigate pe Xbox 360 vor face trecerea şi către Xbox One.

Consola Xbox One va fi lansată în cursul anului 2013, nefiind încă anunţat un preţ. O serie întreagă de publisheri s-au grăbit însă să-şi anunţe suportul pentru viitoarea consolă Xbox: Ubisoft va lansa Watch Dogs şi Assassin’s Creed IV şi în versiuni pentru Xbox One, Square Enix va aduce noul Thief şi pe consola Microsoft, iar shooterele Battlefield 4 şi Destiny îşi vor face apariţia şi pe acest sistem.